Miliardarul rus Vladimir Ieftuşenkov, printre primii 15 oligarhi din Rusia, care, potrivit revistei Forbes, are o avere de 9 miliarde dolari, a fost arestat marţi seară sub acuzația de spălare de bani, provocând o undă de şoc în mediile financiare. El este preşedintele şi principalul acţionar al holdingului rus AFK Sistema, conglomerat care controlează, între altele, cel mai mare operator de telefonie mobilă din Rusia, MTS, şi compania petrolieră Başneft. Acuzaţiile se referă la achiziţionarea de către Ieftuşenkov a companiei Başneft, unul dintre rarii producători ruşi de petrol care nu se află sub controlul statului. Sistema a declarat că acuzaţiile sunt nefondate, dar acţiunile companiei s-au prăbuşit cu 28% în prima jumătate de oră la Bursa din Moscova. Analişti ai Sberbank consideră că „o astfel de lovitură de teatru este o surpriză”, iar riscul unei schimbări în structura acţionariatului la Başneft a degenerat, acest risc propagându-se şi la alte active deţinute de Sistema.
Timothy Ash, analist-şef al pieţelor emergente pentru Standard Bank din Londra, a declarat că vestea ar putea cauza dificultăţi suplimentare pentru climatul investiţiilor ruse, care a fost deja afectat de sancţiunile legate de conflictul din Ucraina.
Hodorkovski, fostul numărul 1 ca avere din Rusia, afirma într-un interviu pentru Vedomosti că Rosneft se află în spatele arestării lui Ieftuşenkov. Igor Setcin, şeful gigantului petrolier rus Rosneft, construit pe ruinele Iukos, ar fi în spatele acuzaţiilor contra lui Ieftuşenkov, Hodorkovski afirmând că orice afacere contra lui Ieftuşenkov se bazează pe „aviditatea” lui Setcin, apropiat al Kremlinului, care doreşte grupul petrolier Başneft, controlat de AFK Sistema. Companiile petroliere în Rusia reprezintă un business prea bănos pentru a nu stârni interesul apropiaţilor guvernului, arată economistul Serghei Alexacenko de la Înalta Şcoală de Economie din Moscova. „Ieftuşenkov va urma, probabil, calea lui Hodorkovski şi Başneft o va urma pe cea a Iukos”.
Hodorkovski, fostul proprietar al societăţii petroliere Iukos, a petrecut peste un deceniu în închisorile Siberiei după ce a fost declarat vinovat economic, mediile de afaceri şi politice estimând atunci şi acum că afacerea a fost motivată politic. Arestarea lui Ieftuşenkov intervine într-un context de presiune suplimentară asupra economiei ruse. Marţi, Banca Centrală a declarat că începe operaţiuni de swap rublă-dolar pe perioada nopţii pentru a obţine mai mulţi bani disponibili pentru băncile ruseşti, cota rublei crescând la finele şedinţei Bursei din Moscova.
Scenariul Iukos pentru Sistema
Analiştii Bloomberg au disecat afacerea şi estimează că, dacă oficial arestarea la domiciliu a lui Ieftuşenkov nu ridică o problemă politică, este dificil să nu o pui în relaţie cu sancţiunile. Toată această afacere aduce la lumină actori cunoscuţi: oligarhul Hodorkovski, recent ieşit din închisoare, societatea Rosneft, controlată de stat şi condusă de omul apropiat al preşedintelui Putin, Igor Setcin, vizat atât el, cât şi compania de sancţiunile occidentale. În spatele sancţiunilor se află un mare joc în care adevărata problemă este jefuirea resurselor. Un joc diferit, cel de a prelua controlul Başkiriei, o bogată regiune din Ural.
Acuzaţiile contra oligarhului Ieftuşenkov provin de la o anchetă asupra presupusului furt de acţiuni din activele petrolului din regiunea Başkiria, în care AFK Sistema, a lui Ieftuşenkov, a obţinut controlul total în 2009. Potrivit comitetului de anchetă, Sistema susţine că acuzaţiile „sunt complet lipsite de fundament” şi a promis utilizarea tuturor mijloacelor juridice posibile pentru a-şi pleda cauza. La fel a făcut şi Iukos…
Hodorkovski a declarat că Setcin, aliatul de multă vreme al lui Vladimir Putin, a pus la cale arestarea lui Ieftuşenkov ca mod de presiune pentru a vinde compania sa OAO Başneft, la fel cum a orchestrat şi arestarea sa şi dezmembrarea Iukos Oil Co, pe care mai târziu Rosneft a luat-o ilegal. Ceea ce Rosneft respinge, declarând că nu este interesată de Başneft. Iar purtătorul de cuvânt al lui Putin, Dmitri Peskov, a „negat categoric orice comparaţie” cu afacerea Iukos. În 2009, societatea Sistema a preluat controlul Başneft, care produce circa 350.000 barili de petrol pe zi.
Setea de petrol a lui Setcin
În aprilie, anchetatorii ruşi au deschis o anchetă legată de preluarea acţiunilor Başneft între 2002 şi 2009, iar o lună mai târziu acţiunile Başneft Sistema au fost îngheţate. În iunie, Vedomosti relata că Rosneft căuta să cumpere Başneft, citând persoane apropiate de Siastema, iar Hodorkovski a precizat că Rosneft a făcut presiuni asupra Başneft pentru a diminua producţia de petrol. Producţia de petrol rus a companiei Rosneft a ajuns la cel mai mic nivel după achiziţionarea TNK-BP, potrivit datelor Ministerului Energiei.
SUA şi Uniunea Europeană au limitat posibilitatea pentru Rosneft de a se împrumuta pe pieţele financiare şi au interzis exporturile de material şi tehnologie pentru zăcăminte şi ape profunde din Arctica, offshore şi petrol de şist, în cadrul sancţiunilor contra Rusiei, care susţine rebeliunea din Ucraina.
Başkiria, victima petrolului
Regiunea, situată în Ural, este unul dintre cele mai bogate teritorii ale Rusiei în resurse naturale şi minereuri. În principal, dispune de petrol, dar Başkiria a fost unul dintre cele mai importante centre de extracţie în era URSS de gaz natural, cărbune, fier, magneziu, cromită, plumb, tungsten, zinc, cupru, sare gemă, cuarţ, pirită, baritină, siliciu, talc, malachit, jad, granit şi dispune de nenumărate cariere de piatră şi materiale de construcţie. Başkiria este şi una dintre bazele principale de materii prime pentru metalurgia neferoasă rusă şi este bogată în păduri cu esenţe speciale, în ape minerale, medicinale şi potabile.
Şeful guvernului din Republica Başkiria este numit de preşedintele Rusiei pentru un mandat de patru ani. Mourtaza Rahimov, ales în decembrie 1993, a condus multă vreme republica şi a fost reales în 2003. Fiul său, Ural Rahimov, controlează, prin postul său de preşedinte al consiliului de administraţie al holdingului Başkirski Kapital, majoritatea acţiunilor tuturor marilor întreprinderi rentabile din sectorul petrolier, ca Başneft. În 15 iulie 2010, după reproşuri insistente privind afaceri de corupţie, preşedintele rus de atunci, Dmitri Medvedev, l-a destituit şi Rustem Hamitov a ocupat postul câteva zile mai târziu.
