15 C
București
marți, 28 septembrie 2021

Sanatatea spera sa traiasca din fast food

» Bugetul Sanatatii pe 2010 – 3,7% din PIB – este aproape acelasi cu cel de anul trecut, care a acoperit cheltuielile sistemului doar pe primele trei trimestre, adica pana in toamna. Vor fi afectati mai ales bolnavii cronic si serviciile medicale de urgenta.

» Grav este ca din acest buget trebuie platiti si banii cheltuiti de sistemul sanitar in avans pe trimestrul IV din 2009, ceea ce inseamna ca bugetul pe 2010 se va termina pana in vara, atentioneaza specialistii.

» Ministrul de resort, Cseke Attila, declara ieri ca nu este multumit de bugetul alocat Sanatatii si ca se va stradui sa aduca bani in sistem inclusiv prin introducerea unei taxe pe fast food, de la care spera sa dubleze bugetul Sanatatii.

Cel mai grav afectate de lipsa banilor din sistemul sanitar vor fi programele nationale de sanatate, al caror buget dedicat a fost redus cu 82% fata de anul trecut si care asigurau servicii medicale gratuite pentru zeci de mii de pacienti cu boli grave precum diabet, SIDA, cancer, afectiuni cardiace, pulmonare si altele. Vor fi dificultati – conform de-claratiilor de ieri ale ministrului Sanatatii, Cseke Attila –, si in asigurarea necesarului de medicamente si materiale sanitare in unitatile de primiri urgente si in cele de transfuzie sangvina, domenii ale caror fonduri au fost restranse fata de anul trecut cu 50%.

In urma cu o luna si jumatate, la sfarsitul lunii noiembrie 2009, Societatea Academica Romana (SAR) publica un trist raport asupra situatiei din sistemul sanitar, intitulat "Intra sanatatea in coma?", si care avertiza ca la jumatatea anului 2010 sistemul medical din Romania va claca. "Partea proasta este aceea ca nu exista o strategie coerenta din care sa rezulte o viziune clara referitoare la sanatatea publica. si, chiar daca acum, cu toate ca este tarziu, sa zicem ca se va pune la punct o reforma bine structurata a sistemului, aceasta nu va avea efectul scontat prea curand", ne-a declarat Ana Otilia Nutu de la SAR, coordonatoarea raportului amintit. Ea atrage atentia ca, anul acesta, sistemul sanitar va avea de suferit si pentru ca sumele colectate la Fondul Unic de Asigurari Sociale de Sanatate (FNUASS) vor fi ceva mai mici, din cauza numarului mare de someri. In legatura cu acest aspect, ministrul Sanatatii a afirmat ca urmareste sa eficientizeze colectarea la FNUASS. "Este o inadvertenta in sistem. Exista 5 milioane de platitori la fondul de asigurari de sanatate si 10,8 milioane de neasigurati care primesc servicii. Exista multe categorii derogate de la plata acesteia. Trebuie revizuita lista lor", a subliniat Cseke Attila, mentionand ca nu face referire la elevi, studenti, pensionari sau la persoanele cu dizabilitati.

"Trebuie sa eficientizam folosirea resurselor financiare in sistem", a spus ministrul, care s-a declarat nemultumit de bugetul alocat domeniului sanitar: 4,2 miliarde lei pentru Ministerul Sanatatii, la care se adauga 15,7 miliarde lei din colectarile de la FNUASS. Cseke Attila a admis ca sistemul sanitar are nevoie de mai multi bani de la buget si s-a aratat optimist ca, "asa cum se arata in raportul comisiei prezidentiale pe 2008", in patru-sapte ani se va ajunge ca Sanatatea sa primeasca 6% din PIB. Presedintele Comisiei pentru sanatate si familie din Camera Deputatilor, Rodica Nassar (PSD), declara ieri ca social-democratii se vor lupta in comisie pentru mentinerea a minimum 4% din PIB pentru sectorul sanitar. In statele membre UE, Sanatatea primeste, in medie, intre 8 si 10% din PIB, in conditiile in care PIB-ul acestor tari este mai mare decat cel al Romaniei.

Pentru sporirea sumelor Sanatatii, Cseke Attila a venit ieri cu ideea unei noi taxe, inrudita cu cea pe viciu: taxa pe fast food. "Din analiza preliminara a rezultat ca din aceasta taxa se pot colecta, estimativ, 3-4 miliarde lei pe an." "Intentionam introducerea unei taxe pe produsele fast food, dulciuri, bauturi carbogazoase, pentru sustinerea unor programe nationale de sanatate", a anuntat ministrul Sanatatii, cu precizarea ca urmeaza sa discute pe aceasta tema cu producatorii si distribuitorii produselor vizate. Proiectul a fost postat ieri pe site-ul Ministerului Sanatatii spre dezbatere publica. Specialista SAR Otilia Nutu arata retinere in fata acestei initiative: "Depinde cum sunt folositi banii stransi astfel. In cazul acestor taxe, care nu intra la bugetul general, nu exista mecanisme foarte stricte de verificare a colectarii si gestionarii fondurilor stranse".

O alta posibila metoda de completare a banilor de la buget amintita de ministrul Cseke Attila este asa-numitul mecanism de tip clawback, prin care producatorii de medicamente care desfac produse in Romania contribuie la finantarea sistemului cu 5-11% din veniturile obtinute. Mecanismul va fi implementat si in Romania, ministerul estimand ca astfel vor fi colectate, anual, 600 milioane de lei.

DE CRIZA
» Bulgarii ar putea plati toate serviciile din spitale
Din cauza lipsei fondurilor din Sanatate, cetatenii bulgari vor fi nevoiti sa plateasca, de maine, toate serviciile medicale din spitale, inclusiv medicii, daca Fondul National de Asigurari de Sanatate (FNAS) nu aloca sumele solicitate pentru luna noiembrie 2009, a spus presedintele Asociatiei Medicale bulgare, Tvetan Raicinov, citat de Novinite.com. El a declarat ca FNAS nu a alocat fondurile necesare pentru intretinerea spitalelor si plata medicilor in luna noiembrie, asa incat cele mai multe unitati nu au putut plati personalul. Raicinov i-a cerut ministrului bulgar de Finante, Simeon Djankov, sa ia urgent masuri. Potrivit Novinite.com, numai 30 la suta din suma totala datorata spitalelor a fost platita pentru acea perioada.

Tatiana Dabijahttp://tatiana-dabija
Tatiana Dabija, sef departament Eveniment
Ultima oră
Pe aceeași temă