Valea cu Dor
La romani, ziua din ajunul Rusaliilor se numeste Sambata Rusaliilor, Sambata Mosilor, Sambata Mortasca, Mosii de Rusalii, Mosii cei Mari, Mosii de Vara, Mosii de Samburi.
Se spune ca Mosii au fost noua unchesi batrani, care, pe unde mergeau, numai bine si minuni faceau. In saptamana aceasta s-au trezit toti mortii si s-au dus la Valea cu Dor, unde gasesc tot ce li s-a dat de pomana in cursul anului. Cine nu gaseste nimic ia tarana in poala si se intoarce tare mahnit. Oalele se impart pentru ca mortii sa aiba cu ce bea apa pe Taramul Celalalt.
De Mosi se lucreaza orice, dar nu se toarce, caci se spune ca se intorc colacii de la morti indarat. Nu se dau laturile afara, caci sarmanii morti stau cu gurile cascate in aceasta zi, asteptand colaci, si laturile le dau in gura lor. Nu se matura, caci se da praf in ochii mortilor, care stau dupa usa, pana a doua zi cand, dupa terminarea liturghiei, isi iau zborul catre cer.
Mosii de Vara se tin pentru ploaie. Se buciuma in ajunul Duminicii Mari, cu credinta ca se aduna ploile si ca va ploua in timpul verii.
In aceasta zi, in Basarabia, se da de pomana lapte si alta hrana si, in unele locuri, o creanga de maces sau de trandafir. Prin alte tinuturi romanesti se pune pe jos iarba de samburel si crengute de nuc, iar la stresini si pe stalpii casei se agata crengi si frunze de plop, de stejar, de frasin, de tei sau de nuc. Luni dimineata, dupa Duminica Rusaliilor, inainte de a rasari soarele, sunt stranse si duse la o fantana, unde se toarna peste ele doua galeti de apa, „sa iasa Rusaliile, sa se duca din sat odata cu sireada da vite”. In Sambata Rusaliilor se curata izvoarele si fantanile. In noaptea Rusaliilor infloreste feriga. Cine o culege va avea mare noroc.
Rusaliile
Se spune ca Rusaliile sunt sapte fete ale lui Rusalim Imparat, care domneste departe, la capatul pamantului. Numele le vine din tracicul URSOLIA, care insemna „Solarele; Arzatoarele; Stralucitoarele”, iar al tatalui lor din tracicul HEV-RY-ZELMOS, „La Capatul Pamantului”. Ambele nume tracice sunt atestate ca antroponime. Unii zic ca sunt aceleasi cu ielele. Dar, spre deosebire de iele, Rusaliile umbla pe pamant numai in anumite momente, mai ales in Saptamana Rusaliilor. Zic unii ca ar fi babe, urate si garbovite de batranete, sau trei tiganci. Li se mai spune si Oarbele-Schioapele. Totusi, in cele mai multe locuri, ele sunt de o negraita frumusete, ca Zanele tinere. In Banat se spune ca Rusaliile au fost la inceput sapte surori, fete curate si nemaritate, pe care Dumnezeu, pentru ca au fost asa de curate si placute, le-a prefacut pe toate in Zane. Ele nu vor muri niciodata si, ca Zane, umbla „ziua si noaptea printre oameni, insa lumea nu le vede, pentru ca e prea stricata si incarcata de tot felul de pacate si faradelegi”. Spre a se apara de mania Rusaliilor, in ajunul zilei lor, romanii obisnuiesc sa puna pelin sub capataiul patului si sa poarte a doua zi pelinul la brau.
Uneori, Rusaliile umbla despuiate, alteori sunt imbracate in valuri aurii. Locuiesc in vazduh sau in locuri izolate si neumblate, prin codri si ape adanci. Ca si ielele, pocesc oamenii care se uita la ele cand le vad, ori ii schingiuiesc, ridicandu-i in vazduh. Din ziua de Rusalii incep a fi culese ierburile de leac.
