Sintagma „Securitatea ca politie politica”, catalogata de premier cu putin timp in urma ca „perversa”, si necesitatea eliminarii ei din textul de lege au starnit controverse. Pe de o parte, initiatorul Legii 187/1999, Ticu Dumitrescu, este de acord cu scoaterea sintagmei, deoarece multi dintre cei cercetati si demonstrati drept colaboratori ai Securitatii de Consiliul National pentru Studierea Arhivelor Securitatii (CNSAS) s-au „agatat” pur si simplu de aceasta formulare. Adica au recunoscut ca au colaborat cu Securitatea, insa nu cu „Securitatea ca politie politica”. Cristian Parvulescu, presedintele asociatiei ProDemocratia, si Claudiu Secasiu, presedintele CNSAS, se pronunta pentru eliminarea formulei. Corneliu Turianu, membru al Colegiului, se opune initiativei. Dincolo de polemica, interlocutorii sunt de acord cu o nuantare a Legii CNSAS si o impartire clara a colaboratorilor, in functie de activitate si de gravitatea faptelor.
Ticu Dumitrescu regreta ca anumiti indivizi s-au folosit de formula „Securitatea ca politie politica” pentru a-si scapa pielea si nu se opune eliminarii sintagmei din textul de lege. Desi intentiile sale au fost cat se poate de onorabile, ulterior cei vizati au gasit chiar in aceasta expresie colacul de salvare. „Cele doua notiuni sunt sinonime. Securitatea a insemnat politie politica, am mai spus-o de mai multe ori. Nu ma deranjeaza daca expresia va fi scoasa din textul de lege. Nu ma deranja nici acum. Nu este vina mea ca, ulterior, o adevarata armata de indivizi prinsi cu musca pe caciula s-au agatat de aceasta formula. Dar aceasta este problema lor. Noi trebuie sa ne facem treaba”, ne-a declarat Ticu Dumitrescu, membru CNSAS.
Articolul 5 din Legea 187/1999, act normativ modificat dupa care functioneaza Consiliul, defineste „'politia politica” drept „…acele activitati ale Securitatii statului sau ale altor structuri si institutii cu caracter represiv, care au vizat instaurarea si mentinerea puterii totalitar comuniste, precum si suprimarea sau ingradirea drepturilor si libertatilor fundamentale ale omului”.
Turianu cere pastrarea sintagmei
Daca initiatorul legii este de acord cu eliminarea formulei, in mod surprinzator, un alt membru al Colegiului, Corneliu Turianu, se pronunta pentru pastrarea actului normativ in forma actuala. Motivatia sa tine de necesitatea unei distinctii absolut necesare. „Sunt categoric de acord cu mentinerea actualului text de lege. Aceasta sintagma face o distinctie intre colaboratorul, deci intre unealta aceea care a fost chemata sa dea niste relatii cu privire la alte persoane si care prin relatiile date a frant unul dintre drepturile fundamentale ale omului, spre deosebire de colaboratorul ocazional, care a furnizat fara angajament informatii lipsite de orice fel de importanta, cum ca vecinul doseste carnea in frigider si alte chestii de genul acesta, fara a aduce atingere vreunui drept fundamental al unui semen al sau”, ne-a precizat Corneliu Turianu.
Cat despre cei care s-au folosit de sintagma, care au recunoscut ca au colaborat cu Securitatea, insa nu ca „politie politica”, Turianu accepta faptul ca acestia au ramas colaboratori. Dorinta acestuia este ca CNSAS sa-si motiveze deciziile, fapt care nu este prevazut, in acest moment, in lege. „Conform actualei legi, cei care au colaborat au facut-o pentru ca au avut un angajament de colaboare. Faptul ca nu au onorat angajamentul este cu totul altceva. Legea actuala spune ca nu au facut politie politica. Dar nu spune ca nu au fost colaboratori”, a conchis membrul CNSAS.
Securitatea nu doarme
Pentru eliminarea din textul de lege a formularii se pronunta fara echivoc si Cristian Parvulescu. „Formula „politie politica” este cea care a dus la intarzieri de sapte ani in deconspirarea Securitatii. Activitatea de Securitate a fost o activitate de politie politica indreptata impotriva democratiei si a cetatenilor romani. Este o urgenta de excludere din textul legii a termenului „politie politica” si pe de alta parte deconspirarea, alaturi de colaboratori, a tuturor ofiterilor de Securitate. Alaturi de acestia ar trebui deconspirati activistii de partid care au avut activitati de coordonare a Securitatii. Prim-secretari judeteni de partid, cu cariera dupa '89 in Romania, unii dintre ei ajunsi presedinti de stat”, ne-a declarat Cristian Parvulescu, presedintele asociatiei ProDemocratia. Din perspectiva lui Parvulescu, de actiunile concertate de deconspirare din ultima vreme Securitatea nu ar fi straina. „Acum, dupa ce scandalul deconspirarilor a inceput si manipularea compromiterii clasei politice de catre Securitate se desfasoara, mi se pare absolut necesar ca sintagma sa iasa”, ne-a mai declarat presedintele ProDemocratia.
Distinctie necesara intre colaborationisti
In acelasi timp, Parvulescu sustine necesitatea unei departajari intre turnatori. „Unii au fost santajati si au facut putin rau, altii nu au fost santajati si au facut-o din proprie initiativa. Vad in continuare un rol activ pentru CNSAS, si anume acela de a evalua dosarele si de a stabili daca actiunile colaboratorilor au adus atingere drepturilor si libertatilor cetatenesti”, a mai aratat Parvulescu.
El considera ca Securitatea, prin insasi activitatea sa, a incalcat Constitutia Romaniei de la vremea respectiva. „Sa nu uitam, pe de o parte, ca Romania avea o Constitutie in care drepturile si libertatile cetatenesti erau enuntate. Pe de alta parte, dupa 1975, Romania a semnat tratatul de la Helsinki, prin care se angaja sa respecte aceste lucruri. Or, dupa 1975 activeaza securisti care sunt si in momentul de fata si in viata politica, in viata economica sau in cea administrativa. Nu ma intereseaza in care din aceste domenii activeaza. Nu au calitatile unei persoane private si trebuie deconspirati”, a incheiat Cristian Parvulescu.
Vointa politica si onestitatea colaboratorilor
Expresia „Securitatea ca politie politica” este, si in viziunea lui Claudiu Secasiu, un fel de struto-camila, el aratand ca nicaieri nu s-a mai intalnit aceasta distinctie. „Nicaieri in lume nu s-a facut impartirea intre o Securitate buna si una rea. Colaboarea cu Securitatea a fost colaborare si atat”, ne-a declarat Claudiu Secasiu, directorul CNSAS. Cat despre schimbarea textului de lege, acest lucru nu tine de un membru sau altul al Colegiului, ci exclusiv de vointa politica. „Nu depinde de Secasiu sau de altcineva schimbarea aceasta. Depinde de politicieni. Daca exista vointa politica si se considera ca este necesara aceasta modificare, se va inlocui, se va elimina aceasta sintagma”, a mai spus Secasiu.
In acelasi timp, o nuantare a notiunii de „colaborator” este necesara, in acest sens fiind exemplificata initiativa fostului Colegiu, sub indrumarea lui Gheorghe Onisoru, de a pune fostii colaboratori cu Securitatea pe trei liste, in functie de gravitatea „activitatii” intreprinse de fiecare dintre ei. In urma unor procese in instanta, s-a renuntat la aceasta varianta, dar exista tot mai multe voci care sustin reluarea practicii. „Nuantarea este buna, in masura in care ar exista toate dosarele fostei Securitati la CNSAS. In Romania nu cred ca ar fi bine sa se ajunga la o simpla publicare de nume, in asa fel incat sa fie pusi laolalta cei care au aruncat in puscarie oameni si cei care au dat informatii de conjunctura, ca sa scape de gura ofiterului. Este bine de analizat cu atentie fiecare caz in parte”, ne-a mai declarat Claudiu Secasiu.
Cat despre colaboratorii demonstrati de CNSAS care s-au folosit de sintagma pentru a arata ca nu au colaborat cu Securitatea „ca politie politica”, in viziunea conducerii Colegiului, este doar o simpla formulare care le permite acestora sustinerea nevinovatiei. Solutia ar veni tot din partea celor vizati, care ar trebui sa-si publice dosarul din proprie initiativa. „Varianta cea mai buna pentru sustinerea nevinovatiei ar fi publicarea dosarului. Mai ales la politicieni si din initiativa personala” – declara, cu convingere, Secasiu.
