Botul umed al caprioarei se apropie insetat de apa limpede ce se revarsa peste pietrele torentului de munte. In ochii ei blanzi si imensi se oglindesc parca galaxii intregi de stele. In lumina amurgului, caprioara care se adapa pare o faptura ireala, desprinsa din povestile copilariei.
Un tunet napraznic sfasie, insa, linistea. Faptura blanda se prabuseste in apa torentului de munte. Apoi doar susurul izvorului se mai aude ca un ceas cu apa care se incapataneaza sa demonstreze ca timpul nu s-a oprit in loc.
Suvoaiele se revarsa peste pietre inrosite de sangele caprioarei. Ochii, in care se oglindeau galaxii de stele cu cateva secunde in urma, au devenit opaci. Parca moartea a pus stapanire pe intreaga natura.
“Un grup de vanatori, ramasi neidentificati, din Maramures, au ucis intr-o singura noapte sapte caprioare”, asa suna o stire transmisa, zilele trecute, de agentiile de presa din Romania. Sa fi fost acesti ucigasi chiar atat de abili incat sa poata bantui cu o masina printr-o padure sa impuste sapte caprioare si sa nu-i identifice nimeni? Greu de crezut!
Si cat trupeu trebuie sa fi avut braconierii care s-au dedat la acest macel?! In Romania vanatoarea nu mai este de mult un sport. Maharii din politica, politie sau afaceri sunt toti pasionati de vanatoare. Orice cioban, ajuns prin mijloace politice la vreo functie inalta printr-un judet, isi cumpara pusca de vanatoare si se apuca sa omoare tot ce-i iese in cale. Caprioarele, cerbii, mistretii, ursii, ba chiar si caprele negre cad rapu-se de gloantele potentatilor. In ultima vreme, posesorii iresponsabili de arme de vanatoare au facut victime chiar si in randul oamenilor, ca o consecinta clara a usurintei cu care apasa pe tragaci.
Vanatoarea a devenit un mijloc de etalare a puterii, un mijloc de refulare a presiunii exercitata de lumea in care traiesc sau modalitate de a-si controla eventualele porniri criminale. De la fostul premier in jos, ministrii, sefii politiei, magistrati, politicieni, oameni de afaceri se regasesc in gasti unite prin aceeasi pasiune: setea de sange.
Legile vanatorii sunt ignorate cu buna stiinta, iar deplasarile maharilor prin paduri se transforma in adevarate maceluri. Culoarea sangelui acopera cu-loarea politica. Sadismul vanatoresc al politicienilor se aplica intr-o alta dimensiune la nivelul intregii societati, doar ca in acest caz caprioarele sunt niste inofensivi pensionari, loviti continuu de gloantele saraciei si ale nesimtirii.
