Tensiunile din Ucraina s-au agravat după plecarea vicepreşedintelui american, Joe Biden, aflat la Kiev două zile pentru reafirmarea susţinerii SUA faţă de autorităţile pro-occidentale ucrainene. Preşedintele Olexandr Turcinov a anunţat reluarea operaţiunii „antiteroriste“ în Est, unde separatiştii pro-ruşi sunt şi mai hotărâţi să controleze partea rusofonă a ţării. Ministrul rus de Externe a avertizat că „un atac împotriva cetăţenilor ruşi este un atac împotriva Rusiei”.
Într-o convorbire telefonică, marţi seară, secretarul de stat american, John Kerry, i-a transmis omologului său rus, Serghei Lavrov, „profunda preocupare faţă de absenţa măsurilor pozitive ruse pentru de-zamorsarea” crizei în estul Ucrainei şi i-a cerut Rusiei să „modereze retorica escaladei”. Dar Rusia a repetat că autorităţile de la Kiev – pe care le consideră nelegitime – sunt de vină pentru prăbuşirea acordului de la Geneva, privit de mulţi ca o speranţă pentru evitarea alunecării Ucrainei în război civil. Miercuri dimineaţă, Ministerul rus al Apărării a anunţat că Marina a lansat exerciţii militare implicând flota din Marea Caspică. Ucraina a relansat operaţiunile militare contra separatiştilor pro-Kremlin, câteva ore după încheierea vizitei la Kiev a vicepreşedintelui american, Joe Biden. Înaltul responsabil american a avertizat Rusia contra „izolării” care o ameninţă dacă va continua pe calea „dezmembrării” Ucrainei, susţinând separatiştii din Est şi a atras atenţia că „timpul este scurt” pentru a se conforma acordului de la Geneva dacă vrea să evite noi sancţiuni din partea Occidentului. Minimalizând impactul unor noi sancţiuni, premierul rus, Dmitri Medvedev, s-a declarat în Parlamentul de la Moscova convins că ţara sa poate face faţă, subliniind că „nu vom permite ca cetăţenii noştri să devină ostaticii jocurilor politice”.
Mai tranşant, şeful diplomaţiei ruse, Serghei Lavrov preciza ieri că „un atac împotriva cetăţenilor ruşi este considerat un atac împotriva Rusiei” precizând că „dacă interesele noastre legitime ar fi atacate direct, cum a fost cazul în Osetia de Sud (teritoriu separatist în Georgia, pe care trupele ruse l-au invadat în 2008) nu văd alt mod de a reacţiona”. „Rusia va răspunde dacă interesele sale vor fi atacate în Ucraina, în acelaşi mod ca în Georgia în 2008”. Lavrov a negat că soldaţi ruşi au trecut dincolo de frontiera cu Ucraina şi a acuzat din nou SUA că sunt responsabile de situaţia tensionată. „Ucraina nu este decât un exemplu că SUA nu sunt dispuse să renunţe la lupta geopolitică”.
„Crime cu susţinerea Rusiei”
Agravarea tensiunilor s-a produs după descoperirea, lângă Sloviansk, a două corpuri „torturate în mod sălbatic de pro-ruşi”. Preşedintele interimar, Olexandr Turcinov, a declarat sfârşitul armistiţiului de Paşti şi reluarea operaţiunii „antiteroriste” în estul Ucrainei, precizând că una dintre victime este Volodimir Ribak, membru al partidului aflat la putere, Batkivşina, răpit recent de „terorişti pro-Kremlin”. „Aceste crime sunt făcute cu susţinerea şi indulgenţa Federaţiei Ruse”, a precizat Turcinov. „Cer agenţilor de securitate să ia măsuri antiteroriste eficiente, cu scopul protejării de terorişti a cetăţenilor ucraineni ce trăiesc în estul Ucrainei”, a precizat miercuri preşedintele interimar al ţării.
Kremlinul îşi apără spionii
Germania, SUA, Australia şi alte peste 100 de state sunt interzise pe viitor pentru numeroşi responsabili ruşi şi agenţi ai serviciilor secrete. Potrivit Kommersant, Kremlinul se teme de eventuale capcane din partea serviciilor secrete străine şi a decis interzicerea călătoriilor în peste 100 de ţări, continentul american şi teritoriul UE fiind tabu pentru persoanele în cauză. Ca urmare, mai mulţi membri ai armatei ruse şi funcţionari civili din serviciile secrete vor trebui să îşi aleagă alte destinaţii pe viitor, renunţând şi la destinaţiile de călătorie foarte populare pentru ruşi, precum cele din Turcia şi Egipt. Interdicţia se va aplica tuturor funcţionarilor care pot avea acces la secrete de stat sub orice formă, ceea ce înseamnă că se va aplica pentru circa 250.000 de ruşi. Decizia este legată de criza din Ucraina şi ca răspuns la tensiunile crescânde cu Occidentul, Moscova vrea să minimizeze riscurile. „Provocările şi serviciile secrete străine trebuie împiedicate”, scrie Kommersant.
Soldaţi americani în estul Europei
Washingtonul a anunţat trimiterea a 600 militari americani în Polonia şi în ţările baltice, ce vor participa la exerciţii militare în aceste ţări, un gest destinat să demonstreze angajamentul SUA faţă de aliaţii din NATO. Ieri a sosit în Polonia o companie alcătuită 150 de oameni din Brigada 173 Aeropurtată a armatei americane cu baza în Italia şi circa 450 de militari sunt aşteptaţi în următoarele zile în Estonia, Letonia şi Lituania, pentru exerciţii ce vor avea loc în lunile următoare. Purtătorul de cuvânt al Pentagonului, contraamiralul John Kirby, preciza: „Examinăm posibilitatea menţinerii acestei prezenţe prin rotaţie, pe tot parcursul anului”.
Suedia, care nu este membră NATO, a anunţat că va mări bugetul dedicat apărării pentru următorul deceniu, evocând criza din Ucraina şi o dezvoltare „preocupantă” de partea rusă. Guvernul suedez a precizat într-un comunicat că „Rusia a ocupat unele părţi ale unui stat suveran” şi creşterea bugetului va fi concentrată asupra Mării Baltice şi a insulei suedeze Gotland, aflată în sudul Balticii. Printre alte măsuri, Suedia are în vedere reducerea cooperării cu Rusia pe probleme de mediu şi nucleare.
