Anunţul româno-american că o componentă a scutului anti-rachetă va fi amplasată la Deveselu, lângă Caracal, a fost primit cu iritare de către politicienii ruşi; analistul politic Serghei Oznobishchev nu crede însă că reacţiile vor trece de nivelul declarativ.
Konstantin Kosaciov, preşedintele comisiei de politică externă al Dumei de Stat, a afirmat că „specialiştii militari ai SUA, NATO şi României ar trebui să ştie că orice măsură provoacă o contramăsură”, adăugând că Statele Unite ar trebui „să ofere garanţii cu caracter legal” că scutul anti-rachetă nu va ţinti forţele strategice nucleare ale Rusiei.
Preşedintele comisiei apărării al Dumei, Viktor Zavarzin, a declarat că decizia româno-americană ar putea avea „un impact negativ asupra relaţiilor interne din Europa, şi deteriora balanţa existentă a forţelor şi intereselor”. Vicele lui Zavarzin, Mihail Babici, este de părere că sistemul de apărare anti-rachetă ar trebui să fie sincronizat cu un sistem rusesc anti-rachetă, şi nu a exclus ca ţara sa să desfăşoare forţe militare suplimentare în partea europeană a Rusiei.
Presa rusă s-a năpustit de asemenea asupra scutului anti-rachetă; astfel, publicaţia Rossiskaia Gazeta a amintit declaraţia lui Traian Băsescu, conform căruia România este nemulţumită de prezenţa trupelor ruse din Transnistria, evocând posibilitatea ca Rusia şi Sua să fie împinse spre confruntare prin acţiunile României – amintind de vara lui 2008, când Georgia a încercat un joc asemănător.
Serghei Oznobishchev: „O problemă a percepţiei”
Contactat de România Liberă, Serghei Oznobishchev, director al Institutului de Analize Strategice din Moscova, profesor la Institutul de Relaţii Internaţionale, vice-preşedinte al Consiliului Ruso-American şi membru al consiliului de experţi ai Comitetului de Relaţii Internaţionale al Federaţiei Ruse, nu s-a arătat mirat de reacţiile bătăioase ale oficialilor ţării sale.
„Comunitatea politică şi militară din Rusia este iritată”, a declarat Oznobishchev; „mulţi nu ţin cont de diferenţele dintre scutul anti-rachetă propus de George W. Bush şi propunerea lui Barack Obama – deşi pentru experţi există diferenţe mari între aceste planuri”.
Ce i-a deranjat însă cel mai mult pe oficialii ruşi, după părerea lui Oznobishchev, a fost felul în care Statele Unite au gestionat întreaga situaţie, uitând să consulte guvernul de la Moscova în privinţa amplasării scutului în România: „este o problemă a percepţiei”, spune el – iar Rusia s-a simţit bruscată de către americani; „poate că a existat un telefon dat de Obama lui Medvedev, dar nu este de-ajuns – lucrurile ar fi trebuit să se desfăşoare în mod deschis”.
„România ar putea juca un rol pozitiv”
Ce s-ar putea face pentru ameliorarea situaţiei? „Rusia are nevoie de garanţii legale că scutul nu este îndreptat împotriva ei”, spune Oznobishchev, adăugând că aceste garanţii nu trebuie neapărat să conste din tratate de pace de sute de pagini, ci „doar dintr-o bucată de hârtie pe care să scrie „Eu, Obama, garantez că…”, sau „Eu, domnul Gates (ministrul american al apărării), garantez că nu vom ataca Rusia”.
„Desigur că este primitiv, dar o asemenea declaraţie ar fi de-ajuns”, susţine analistul rus; „iar următorul pas ar trebui să fie respectarea principiului transparenţei – experţii ruşi ar trebui să poată inspecta baza militară şi să verifice instalaţiile”.
Impactul asupra relaţiilor româno-ruse nu va fi prea mare, este de părere Oznobishchev: „s-ar putea ca ele să se răcească puţin, dar asta n-ar însemna prea mult; relaţiile nu sunt, oricum, prea dezvoltate. Posibil ca ambasadorul rus de la Bucureşti să fie chemat la Moscova pentru consultaţii, cam asta ar putea fi una dintre măsuri, însă dacă românii ne-ar asigura că nu există secrete, că totul va fi transparent, totul poate fi discutat. Autorităţile române ar putea chiar juca un rol pozitiv în această situaţie”, conclude Oznobishchev.
