NATO trece, conform revistei The Economist, printr-o revoluţie. Strategii militari fac, pentru prima oară, planurile pentru apărarea Europei de Est de eventuale atacuri din partea Rusiei. În acelaşi timp, se înmulţesc vocile care pledează pentru aderarea Rusiei la NATO.
Potrivit lui Tomas Valasek, director pentru politică externă şi apărare în cadrul think tank-ului londonez Centre for European Reform, „conversaţiile cu diplomaţi şi oficiali NATO sugerează că la summitul din noiembrie NATO ar putea fi pregătită să ofere Rusiei posibilitatea aderării, dacă şi când va îndeplini criteriile de aderare”. Mai mult, susţine Valasek, NATO ar putea crea condiţii speciale pentru aderarea Rusiei, diferite de cele necesare pentru candidaţii precedenţi, astfel încât să răspundă dorinţei Moscovei de a fi tratată ca o mare putere.
Din punctul de vedere al aliaţilor,Moscova va trebui să adopte normele NATO în materie de transparenţă şi democraţie înainte să devină membră. De cealaltă parte, ruşii favorabili aderării par să creadă că vor obţine drept de veto asupra deciziilor Alianţei care ar putea afecta Rusia, ar opri extinderea spre Est şi înarmarea regimurilor considerate „inamicale” de Rusia. Posibilitatea aderării a fost suficient de serios luată în considerare, încât, recent „un grup de gânditori ruşi proeminenţi şi-au invitat omologii occidentali” să discute oportunitatea acesteia.
Ce anume a determinat această iniţiativă nu este foarte clar, notează Valasek, dar „schimbarea atmosferei” este evidentă. Potrivit analistului slovac, „Rusia este mai amabilă faţă de vecini, în vreme ce un număr de ţări europene – inclusiv din centrul şi estul Europei – sunt mai amabile faţă de Moscova. (…) «Resetarea» lui Barack Obama pare să schimbe atitudinea de ambele părţi”. Una din ideile evocate la întâlnirea amintită a fost „demilitarizarea” relaţiilor dintre NATO şi Rusia. Altfel spus, Rusia ar trebui să înceteze să mai efectueze exerciţii militare în care să considere NATO drept inamic, aşa cum a fost cazul anul trecut cu exerciţiul Zapad (vest), în care forţele militare ruse şi bieloruse au mimat invazia Poloniei şi a statelor baltice. Moscova ar trebui, totodată, să îşi modifice documentele strategice astfel încât NATO să nu mai fie considerată o „ameninţare” sau un „pericol”. În schimb, NATO ar trebui să renunţe la exerciţii militare şi stabilirea de baze militare în apropierea graniţelor Rusiei. Potrivit acestei teorii, „demilitarizarea” ar duce la o schimbare de atitudine în care Rusia şi NATO se vor privi nu ca adversari, ci ca parteneri, şi ar deschide calea unor noi forme de cooperare.
Nu este pentru prima oară când Valasek evocă posibilitatea aderării Rusiei la NATO. A mai facut-o într-un studiu publicat anul trecut, care se bucură de apreciere în mai multe capitale europene. Noua propunere intervine însă în momentul în care NATO, la iniţiativa Casei Albe, a început să elaboreze planurile pentru apărarea statelor din Europa de Est de un posibil atac din partea Rusiei, o eventualitate considerată tabu chiar şi pe vremea lui George W. Bush. Administraţia Obama pare să însoţească „resetarea” şi deschiderea faţă de Moscova cu măsuri de întărire a NATO. Această politică corespunde punctelor de vedere ale principalului consilier pentru Rusia al preşedintelui Obama, Michael McFaul. Într-o depoziţie în faţa Comisiei de Politică Externă a Camerei Reprezentanţilor, imediat după războiul din Georgia, în septembrie 2008, McFaul a propus un plan în 12 paşi pentru relaţia cu Rusia. Ultimele două puncte sună astfel: „…Dacă facem toate lucrurile acestea nu înseamnă să nu discutăm direct cu ruşii despre interesele noastre şi lucrurile de care ne pasă. Vom vorbi cu ei despre reducerea arsenalelor nucleare, nonproliferare şi Iran. Dar nu o facem ca o favoare făcută ruşilor. Nu o să le cerem să ne facă o favoare pentru că ei nu gândesc în felul acesta. Dacă impunem un asemenea mod de a gândi, suntem naivi. (…) În final, ar trebui să ţinem uşa deschisă pentru un răspuns diferit din partea Rusiei. Avem un interes de securitate naţională ca Rusia să facă parte din instituţiile occidentale. Şi aş spune, aşa cum am spus-o de nenumărate ori, unei Rusii democratice ar trebui să i se permită accesul în NATO. Aş vrea să subliniez adjectivul – o Rusie democratică, nu Rusia actuală. Dar trebuie să păstrăm uşa deschisă”.
