Cu câteva ore înaintea începerii negocierilor de la Minsk între Kiev şi Moscova, în cadrul Grupului de contact privind criza ucraineană, trupele ucrainene au abandonat luni aeroportul din Lugansk după lupte grele cu un batalion de tancuri ruseşti. Kievul acuză din nou Rusia de intervenţie directă în estul ţării, după ce în ajun, preşedintele rus evoca în premieră crearea unui „stat“ pentru regiunile rebele controlate de separatiştii pro-ruşi. UE pregăteşte noi sancţiuni contra Rusiei.
Ministrul ucrainean al Apărării, Valeri Heletei, a declarat că trupele Moscovei sunt prezente la Doneţk şi Lugansk „şi în alte oraşe“. „Suntem în război cu Rusia şi Rusia este cea care decide ceea ce se petrece în Donbas“.
Doi marinari ucraineni au fost daţi dispăruţi după ce separatiştii pro-ruşi au folosit artileria pentru atacarea unei nave ucrainene de patrulare în marea Azov. Opt marinari au fost salvaţi.
Dacă în urmă cu câteva zile armata ucraineană obţinea succese în luptele contra separatiştilor pro-ruşi şi înconjurase cele două bastioane ale acestora, Doneţ şi Lugansk, situaţia s-a deteriorat grav odată cu susţinerea rebelilor cu mii de combatanţi şi arme venite din Rusia. În afara acestei zone de luptă, Rusia a fost acuzată că a deschis un nou front în sudul Ucrainei, într-o ofensivă menită, potrivit analiştilor, să ocupe un coridor terestru spre Crimeea, peninsula ucraineană anexată de Moscova în martie.
Duminică, Vladimir Putin a cerut Kievului începerea imediată a discuţiilor cu liderii separatiştilor privind crearea unui „stat“ în regiunile din sud-estul ţării, în timp ce UE a dat Rusiei un ultimatum de o săptămână pentru a dezamorsa situaţia din Ucraina, înaintea stabilirii de noi sancţiuni.
După ocuparea de către forţele separatiste a oraşului Novoazovsk, în extremul sud-est al ţării, unde au primit susţinerea soldaţilor şi echipamentelor armatei ruse, a fost lansat asaltul asupra oraşului-port strategic Mariupol.
Doar speranţe
La Minsk, în Belarus, reprezentanţii Ucrainei, Rusiei şi OSCE au participat luni la reuniunea Grupului de contact pentru criza ucraineană. Într-o aparentă victorie pentru Moscova, Andrei Purghin, „primul ministru adjunct“ al „republicii populare Doneţk“, unilateral proclamată de insurgenţi, declara că reprezentanţi ai separatiştilor vor fi prezenţi la reuniunea Grupului de contact.
Putin a declarat că reuniunea este „o ocazie pentru a pune capăt acestei tragedii cât mai rapid posibil“ iar ministrul său de Externe, Serghei Lavrov, a declarat că negocierile de la Minsk pentru rezolvarea crizei din estul Ucrainei trebuie să se concentreze pe o încetare a focului, iar forţele ucrainene trebuie să se retragă de pe poziţiile de unde pot provoca daune civililor.
În acest context, preşedintele american, Barack Obama, aşteptat miercuri în Estonia, are un obiectiv – avertizarea preşedintelui rus, Vladimir Putin, contra tentaţiei de a se lega de o ţară a NATO, indiferent cât de mică ar fi. Obama va fi prezent la summitul Alianţei din 4-5 septembrie, din Marea Britanie unde are prevăzută o întrevedere cu liderul ucrainean, Poroşenko. Kievul aşteaptă un „ajutor practic“ şi „decizii cruciale“ la acest summit.
Ministrul german de Externe, Frank-Walter Steinmeier, consideră că situaţia din sudul Ucrainei ar putea deveni scăpată de sub control. Interesul rebelilor în această regiune este legat de unirea de Crimeea, deja anexată. Aparent, Rusia are dificultăţi de aprovizionare în Crimeea, care poate fi făcută pe calea aerului sau pe mare şi nu este exclus ca Rusia să încerce să creeze conexiuni terestre prin care poate aproviziona populaţia, estimează Steinmeier, asemenea şi numeroşi occidentali. „Măsuri ilegale din punct de vedere al dreptului şi ordinii internaţionale, cum a fost şi anexarea Crimeii“.
Propaganda minciunii
Preşedintele Putin, dominat de resentimente amare după prăbuşirea imperiului sovietic a cultivat naţionalismul rus, a marginalizat opoziţia politică, disidenţii au fost intimidaţi, asemenea şi vocile independente ale societăţii civile. Potrivit Washington Post, în continuarea războiului său pentru controlul Ucrainei, el a reuşit resuscitarea tiraniei „marii Minciuni“, folosind media controlată de stat pentru a deforma adevărul atât de grotesc încât majoritatea ruşilor nu ştiu nimic, sau sunt prost informaţi, despre evenimentele din Ucraina. Majoritatea ruşilor obţin veşti controlate de o propagandă bazată pe teoriile complotului. De exemplu, doborârea zborului MH17 pe teritoriul din estul Ucrainei controlat de rebelii pro-ruşi, a fost prezentat de media Kremlinului ca o provocare orchestrată de Occident. În ce priveşte susţinerea insurgenţilor din estul ucrainean de către armata rusă, Moscova a creat scenariul victimizării. Prin această interpretare, forţele care susţin Guvernul de la Kiev sunt fascişti şi neonazişti, un portret avansat personal de Putin vineri, când a comparat tentativele armatei ucrainene de a recuceri propriul teritoriu de la separatişti cu asediul nazist al Leningradului în cel de-al doilea război mondial, un apel destinat să inflameze emoţiile naţionaliste ale ruşilor.
În absenţa informaţiilor independente şi libere, puţini ruşi realizează că soldaţi şi armament rusesc acţionează în estul Ucrainei şi trebuie să discearnă adevărul într-o furtună de minciuni. Mamele soldaţilor ruşi care luptă în Ucraina au fost traumatizate când au aflat despre capturarea fiilor lor într-o ţară unde nu ştiau că au fost desfăşurate trupele Rusiei. Cerând explicaţii, ele s-au lovit de obstrucţia şi indiferenţa autorităţilor ruse. Conştient că ruşii nu susţin o intervenţie armată în Ucraina, Putin pretinde că forţele Moscovei nu sunt implicate.
