Peste două treimi dintre români (72%) nu cunosc care sunt drepturile omului, arată primul studiu sociologic realizat pe această temă în România de către Institutul Român de Evaluare și Strategie (IRES), la comanda APADOR-CH.
Cu toate acestea, 80% din respondenți consideră că drepturile omului nu se respectă în țară sau se respectă în mică măsură. “Printre drepturile cele mai încălcate sunt menționate dreptul de a fi judecat echitabil (61%), dreptul la despăgubiri în caz de eroare judiciară (59%) și dreptul de protecție a proprietății (58%). Discriminarea este un fenomen încă puternic perceput în România, 36% din respondenți declarând că s-au simțit discriminați”, se arată în cercetarea realizată în cadrul proiectului “Cunoaște-ți și revendică-ți drepturile”.
Românii consideră că instituțiile care încalcă cel mai des drepturile omului sunt Guvernul României (62%), instanțele de judecată (60%), Parlamentul și sistemul de sănătate (57%) și administrația publică locală (50%). O jumătate dintre cei chestionați consideră că inclusiv Poliția face abuzuri în această privință, dar, în același timp, 44% din respondenți au declarat că ar apela tot la Poliție în astfel de situații.
Jumătate dintre români au încredere în Președinția României, ca instituție care garantează respectarea drepturilor omului, în timp ce numai 45% cred acest lucru despre Avocatul Poporului. “Persoanele cu gradul cel mai ridicat de încredere cărora li s-ar adresa respondenții într-o situație de încălcare a drepturilor omului sunt polițistul (44%), avocatul (23%) și jurnalistul (12%)”, potrivit studiului.
Pe de altă parte, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) este foarte cunoscută în România, 89% din români afirmând că au auzit de instituția de la Strasbourg, care se bucură de un grad înalt de încredere. 58% din respondenți consideră însă că despăgubirile impuse de CEDO în hotărârile sale ar trebui să fie plătite de cei vinovați și nu de statul român, cum se întâmplă în prezent.
Zero informaţii
Dacă CEDO este foarte cunoscută în România, organizațiile neguvernamentale de apărare a drepturilor omului nu se pot lăuda cu o notorietate similară. Astfel, numai 9% din cei chestionați au declarat că au cunoștință de o astfel de organizație. Dintre aceștia, numai jumătate au putut indica un nume precis al unei organizații de apărarea a drepturilor omului.
Principalele surse de informare pentru cei care au auzit de APADOR-CH, de exemplu, sunt televiziunea (77%), apoi la distanță foarte mare presa scrisă (8%) și internetul (7%). “În viziunea mea, organizațiile neguvernamentale nu mai sunt vizibile de când au apărut fondurile structurale europene, care se dau cu aprobarea unor funcționari români. Multe ONG-uri nu mai sunt vocale, nu mai critică public, de teamă că nu vor mai primi semnături de la autoritățile românești”, a opinat Dan Jurcan, sociolog IRES.
Lipsa de notorietate a organizațiilor neguvernamentale se datorează și slabei reflectări în presă a activităților lor, crede Dollores Benezic, reprezentant comunicare pentru APADOR-CH. “Cred că sondajul arată de fapt eșecul tuturor actorilor implicați în ecuația asta: statul nu are interes, organizațiile neguvernamentale nu au acces pe micile ecrane, presa nu e interesată, cetățenilor nu le pasă de propriile drepturi. Nu știu care e soluția, dar trebuie să fie una, că prea pierdem toți din situația asta”, a scris Dollores Benezic pe blogul său.
Paşi foarte mici
Sondajul arată că, cel puțin la acest capitol, lucrurile nu s-au îmbunătățit semnificativ în România. Un studiu din 2012 realizat de CCSB a stabilit că doar 34% din români au încredere în ONG-uri. Cercetarea IRES a scos la iveală că între timp, în 2015, această încredere a crescut doar până la 39% din respondenți care au încredere multă sau foarte multă în organizațiile neguvernamentale care protejează drepturile omului.
Pentru a schimba situația, APADOR-CH a lansat săptămâna aceasta primul site dedicat drepturilor omului – www.drepturicivile.ro – o platformă interactivă care pune la dispoziția cetățenilor, organizațiilor neguvernamentale și specialiștilor în domeniul juridic informații utile și studii de caz care să ajute la mai buna cunoaștere a drepturilor civile în România și implicit la respectarea lor.
