Romania si Bulgaria sunt sub nivelul de dezvoltare al celor opt state foste comuniste la momentul aderarii la UE, in 2004, atat din punct de vedere economic, cat si in plan politic, se arata intr-o analiza realizata de The Economist.
Daca in 2005, produsul intern brut pe cap de locuitor s-a plasat la 4.490 de dolari in Romania si la 3.480 de dolari in Bulgaria, media inregistrata la nivelul celor opt state care au aderat la blocul european in 2004 era de 9.240 dolari, in timp ce media extinsa la nivelul intregii Uniuni era de 29.330 dolari.
Cei mai noi membri ai Uniunii Europene sunt in urma si in alte privinte, infrastructura de transport si serviciile publice fiind mai putin dezvoltate decat in cazul celorlalte state est-europene, fenomenul coruptiei este mai larg raspandit, iar cultura politica este mai putin matura.
Desi Romania si Bulgaria se aseamana prin prestatia institutiilor publice si gradul de saracie, ele se diferentiaza sub alte aspecte, precum suprafata, istorie, structura politica si economica.
Cu 22 de milioane de locuitori, Romania este al doilea mare stat est-european din UE, dupa Polonia. Numarul de locuitori ai Bulgariei reprezinta usor peste o treime din acest nivel. Dimensiunile reduse ar putea reprezenta un avantaj, intrucat administratia unui stat mai mic opereaza adesea mai eficient. Cu toate acestea, eficienta politicienilor romani este peste cea a omologilor bulgari. De asemenea, investitorii straini manifesta un interes mai accentat pentru tarile mari. In timp ce limba romana este de origine latina, fiind inrudita cu limba italiana si franceza, bulgara este o limba slava, mai apropiata de rusa. In fiecare din cele doua tari traieste o minoritate etnica importanta provenind dintr-un stat vecin. Astfel, 7% din populatia Romaniei este de etnie ungara, UDMR fiind o componenta fixa in structura coalitiilor de guvernare. Aproximativ 9% din cetatenii bulgari sunt de etnie turca, reprezentantii acestui grup fiind mai saraci si mai putin educati decat restul populatiei. Partidul care ii reprezinta, condus de Ahmed Dogan, este, in mor frecvent, tinta atacurilor militantilor impotriva coruptiei. Atat in Romania, cat si in Bulgaria, sunt mari comunitati de romi, care traiesc in conditii precare, chiar mai rele decat in timpul regimului comunist.
Cele doua state au perceptii diferite asupra Rusiei. Astfel, bulgarii ii atribuie statului rus meritele pentru eliberarea tarii de otomani, iar multi cetateni ai statului balcanic privesc dominatia comunista ca o perioada de modernizare. Pentru Romania, Rusia este asemnanatoare unui "pradator", care i-a furat o provincie estica in anul 1812. In anul 1918, Romania a redobandit teritoriul instrainat, urmand sa il piarda ulterior din nou in favarea Uniunii Sovietice, in anii 1940-1941. Aceasta regiune, impreuna cu o fasie de pamant situata la granita cu Ucrania, formeaza acum statul Republica Moldova.
Sub conducerea actualului presedinte, Traian Basescu, Romania este un bastion al politicii americane in regiunea Marii Negre. Politica externa practicata de Bulgaria este mai degraba pasiva, dar acesta tara are relatii bune cu Rusia. Premierul Bulgariei, Sergei Stanishev, a studiat la Moscova, asemenea si altor fosti lideri romani, dar recunoasterea acestei realitati i-ar afecta serios cariera politica. Presedintele Romaniei critica puternic comunismul, in timp ce liderii bulgari sunt mai retinuti in aceasta privinta.
In plan politic, Romania este recunoscuta pentru conflintele recurente intre Traian Basescu si premierul Calin Popescu Tariceanu. Constientizarea necesitatii de a adera la Uniunea Europeana a mentinut coalitia de guvernare formata din Partidul Democrat si Partidul National Liberal. In Bulgaria, presedintele si premierul fac parte din acelasi partid, dar coalitia de guvernare este formata din socialisti (fosti reprezentanti ai comunismului), o formatiune liberala condusa de fostul rege Simeon al II-lea, si gruparea lui Ahmed Dogan. In ambele tari ar putea avea loc alegeri in acest an, mentioneaza analiza.
Aderarea la Uniunea Europeana a creat presiuni intense asupra Romaniei si Bulgariei in vederea respectarii criteriilor impuse de autoritatile de la Bruxelles, pe care niciuna din cele doua tari nu le indeplineste integral la momentul actual. Cea mai mare problema se refera la lipsa unui sistem juridic adecvat. In Romania, aceasta problema ia forma coruptiei, iar in Bulgaria, a crimei organizate. In acest sens, Romania a facut mai multe progrese decat statul vecin. Astfel, ministrul Justitiei, Monica Macovei, care nu este membru al niciunui partid politic, a implementat masuri de restructurare a sitemului judiciar si a procuraturii. Progresele Bulgariei au fost mai lente, unii politicieni sunt greu de inlaturat, iar problemele legate de crima organizata sunt numeroase.
Un studiu recent realizat de Organizatia pentru Cooperare si Dezvoltare Economica (OCDE) arata ca Bulgaria are capacitatea de a promova mai eficient oportunitatile de investitii, dar Romania are merite mai mari pentru masurile de combatere a coruptiei si integritatea afacerilor. Mai multi oficiali si politicieni romani importanti si-au pierdut pozitiile si chiar libertatea. Investigatia desfasurata in cazul fostului premier roman Adrian Nastase contrasteaza cu imunitatea de care se bucura inca clasa politica din Bulgaria. Managerii cu experienta din ambele state comenteaza ca romanii sunt mai individualisti decat bulgarii. "In Romania, problema este munca in echipa. In Bulgaia, problema este luarea unei initiative", a spus unul dintre acestia. Sistemul de invatamant superior este birocratic si limitat. Infrastructura de transport se afla inr-o stare precara , iar legaturile intre cele doua state sunt foarte proaste, existand un singur pod rutier peste Dunare.
Principala diferenta la nivel macroeconomic se refera la fluctuatia valutei romanesti, in timp ce moneda bulgariei este legata de euro. Ambele tari au deficite de cont curent foarte mari. Astfel in 2006, acest indicator s-a plasat la 10,3% in cazul Romaniei si la 13,5% in cazul Bulgariei. Persistenta inflatiei semnaleaza ca adoptarea monedei euro este un obiectiv care ar puta fi indeplinit peste cel putin zece ani.
Perspectivele demografice ale Romaniei sunt pozitive, raportate la standardele post-comuniste, fiind anticipat numai un declin usor al populatiei, care ar putea incetini pe masura ce veniturile cresc si sistemul de sanatate se imbunatateste. Performantele Bugariei in acest sens sunt insa printre cele mai slabe la nivelul Europei de Est, scaderea populatiei fiind estimata la aproximativ sapte milioane de persoane pana in anul 2020.
Urmeaza problema emigrantilor, fenomenul fiind incurajat de nivelul scazut al salariilor, de conditiile nefavorabile de munca si de calitatea slaba a serviciilor publice. In total, aproximativ doua milioane de romani si 800.000 de bulgari traiesc in strainatate. Aderarea la Uniunea Europeana ar putea stimula cresterea numarului de emigranti, desi majoritatea statelor europene au impus restrictii temporare la accesul pe pietele de munca, dupa ce numarul de emigranti din Polonia, dar si din alte tari, a depasit asteptarile.
La nivelul ambelor tari exista probleme la trecerea frontierei. Astfel, moldovenii au posibilitatea de a intra cu usurinta, si nu intotdeauna legal, in Romania, dupa cum procedeaza si macedonenii in cazul Bulgariei.
