Romania a sesizat Comitetul de implementare al Conventiei de la Espoo cu privire la nerespectarea de catre Ucraina a solicitarilor Comisiei internationale de ancheta referitoare la constructia canalului Bastroe.
Potrivit unui comunicat al MAE difuzat ieri, autoritatile de la Bucuresti reclama faptul ca Ucraina ignora in continuare recomandarile comisiei, intentionand ca in acest an sa redea canalul navigatiei. Mai mult, partea romana afirma ca, la toate demersurile intreprinse in plan bilateral, partea ucraineana nu a transmis nici un raspuns. “Un asemenea comportament ar putea crea un precedent nedorit pentru practica internationala”, se arata in comunicat.
Kievul ignora ancheta
Comisia internationala de ancheta a identificat mai multe activitati, derulate in cadrul proiectului Bastroe, care ar putea afecta semnificativ flora si fauna Deltei Dunarii. Recomandarile formulate aveau ca scop reducerea sau inlaturarea acestor efecte negative.
Astfel, Ucrainei i s-a solicitat sa nu continue lucrarile de adancire a canalului pana cand nu se consulta cu partea romana in vederea gasirii celor mai fiabile solutii pentru acest proiect. In plus, autoritatile de la Kiev ar fi trebuit sa organizeze consultari publice cu populatia din zonele potential afectate de proiectul ucrainean (atat din Ucraina, cat si din Romania) si sa prezinte Romaniei solutia adoptata. La randul ei, Romania ar fi urmat sa faca propuneri sau comentarii pe marginea acestei concluzii. MAE sustine ca, pana in prezent, partea ucraineana nu a respectat nici una dintre aceste solicitari, continuand sa abordeze unilateral problema Bastroe.
Într-o prima etapa, sesizarea Romaniei a fost promovata in cadrul Biroului Conventiei de la Espoo (organism care evalueaza impactul asupra mediului in context transfrontalier), urmand ca o delegatie a MAE sa prezinte o analiza detaliata a cazului Bastroe in perioada 13-14 februarie, cu ocazia celei de-a 11-a reuniuni a Comitetului de implementare al Conventiei.
Canalul criminal
Constructia canalului Bastroe ar distruge habitatul pasarilor migratoare si al pestilor din aceasta zona protejata, a fost concluzia expertilor comisiei stiintifice a ONU care a analizat situatia. Lucrarile de dragare in albia fluviului vor avea ca efect acumularea de sedimente si depunerea lor in mare, ceea ce ar putea deteriora fondul marin, au mai avertizat expertii.
Impotriva construirii canalului s-au pronuntat in ultimii doi ani Comisia Europeana, Directia de Diversitate Biologica si Mediu din cadrul Consiliului Europei si chiar SUA. Desi este prima data in istoria unui conflict pe teme de mediu cand toate organismele internationale sesizate formuleaza aceeasi opinie, pozitionandu-se de partea Romaniei, ucrainenii nu au pus capat proiectului.
Dolari si mal
Lung de 162 kilometri, de la bratul Bastroe (din delta secundara a bratului Chilia) pana la portul Reni, canalul ar permite vaselor ucrainene sa navigheze spre Marea Neagra ocolind canalele romanesti si, implicit, evitand sa plateasca autoritatilor romane drepturile de tranzit. Potrivit estimarilor autoritatilor de la Kiev, beneficiile Ucrainei se vor cifra la 50 milioane de dolari anual.
In august 2004 a fost inaugurat primul tronson al canalului. Ca urmare a lucrarilor, in mare au fost deversate circa 2,4 milioane de tone de mal, urmand ca pana la final sa mai fie depuse alte 2,2 milioane de tone. Spre comparatie, in ultimii zece ani, Romania nu a dragat atat mal din toata Delta.
