Pe Dunăre este derulat un proiect de şapte milioane de euro pentru monitorizarea sturionilor, în timp ce Ministerul Agriculturii a întrerupt finanţarea proiectului de populare a Dunării cu sturioni, în valoare de 800.000 de euro, prin care era realizată şi o monitorizare a populaţiei de sturioni din Dunăre. Proiectul de populare a Dunării cu 67.000 de pui de sturioni a fost demarat în decembrie 2006 şi trebuia derulat pe o perioadă de cel puţin 7-8 ani pentru asigurarea unei creşteri durabile a populaţiei de sturioni. Proiectul a fost întrerupt în februarie 2011 de Ministerul Agriculturii. După o lună, în martie 2011, a fost demarat un alt proiect, cu o durată de 6 ani şi o valoare de zece ori mai mare, prin care este monitorizată populaţia de sturioni din Dunăre.
Proiectul ROMOMED („Monitorizarea impactului asupra mediului, a lucrărilor de îmbunătăţire a condiţiilor de navigaţie pe Dunăre între Călăraşi şi Brăila, km 375 şi km 175″) – este dezvoltat de Administraţia Fluvială a Dunării de Jos (AFDJ) Galaţi, în asociere cu Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Protecţia Mediului în calitate de lider, Aquaproiect SA, Universitat fur Bodenkultur din Viena, Vituki Environmental and Water Management Research Institute din Ungaria, Deltares din Olanda, Grupul de Diagnoză şi Măsurători, Ecologic Consulting SRL şi Shark SRL, din România. Valorea totală a proiectului ROMOMED este de 7.197.680 euro, fiind finanţat în cadrul Programului Operaţional Sectorial „Transport” 2007 -2013, din fonduri nerambursabile de la Uniunea Europeană – Fondul European de Dezvoltare Regională – FEDR (71,12%) şi fonduri de la bugetul de stat (28,88%).
Proiectul se derulează pe teritoriul judeţelor Călăraşi, Constanţa, Ialomiţa şi Brăila şi se va desfăşura pe o durată de 72 de luni, în 3 faze plus activitatea independentă de modelare matematică 3D. Prima fază este „premonitorizarea” populaţiei de sturioni şi a altor date, cea de a doua fază este monitorizarea pe toată durata de 32 de luni de execuţie a lucrărilor hidrotehnice din proiectul ISPA, iar cea de a treia fază este „postmonitorizarea” pe o perioadă de 36 de luni, realizată la cererea Direcţiei Generale Mediu a Comisiei Europene.
150 de sturioni cipaţi
Până în prezent, în cadrul Proiectului ROMOMED au fost capturaţi şi cipaţi 150 de sturioni. „Procedeul este următorul: exemplarul este pescuit, e anesteziat şi transportat într-un container metalic, se face o incizie pentru introducerea unui cip, după care este eliberat”, a explicat Melania Boşcăneanu, coordonator de proiect în cadrul AFDJ Galaţi. În cazul în care un sturion cipat ajunge în cârligul lansetei unui pescar, acesta este recompensat cu 30 de lei pe kilogramul de sturion viu. Studiile realizate în cadrul acestui proiect sunt complexe, de la monitorizarea factorilor de mediu în zona şantierelor lucrărilor hidrotehnice la monitorizarea avifaunei.
Scădere de 62 de ori a numărului sturionilor din Dunăre
Proiectul de populare a Dunării cu sturioni era motivat de scăderea severă a populaţiei de sturioni din apele noastre, de la 685 tone în anii ’70, la 11 tone, principalele cauze fiind exploatarea sălbatică şi braconajul. Tot în 2006 a fost interzis pescuitul comercial la sturioni. Potrivit specialiştilor Institutului de Cercetare-Dezvoltare pentru Ecologie Acvatică, Pescuit şi Acvacultură Galaţi, pentru a fi eficientă, campania de populare a Dunării cu sturioni trebuia continuată pe parcursul a 7-8 până la 10 ani.
În decembrie 2006, erau eliberaţi în Dunăre, la Plaja Lipovenească dintre Galaţi şi Brăila, 23.000 de pui de morun şi păstrugă, iar alţi 23.000 de pui din aceleaşi specii erau eliberaţi în zona Cernavodă – Stelnicu de Feteşti. Erau puieţi în vârstă de 4-6 luni, cu lungimi de la 20 la 30 cm. Programul a continuat până în februarie 2011, când Ministerul Agriculturii a stopat finanţarea. Ministrul Valeriu Tabără îşi motiva decizia prin faptul că alte ţările riverane nu au interzis pescuitul de sturioni şi profită de respectivul program. Asociaţia Salvaţi Dunărea şi Delta avertiza că întreruperea campaniei va duce la dispariţia speciilor de sturioni din Dunăre. Măsura Ministerului Agriculturii putea fi interpretată în modul următor: dacă alţii profită de programul nostru, să nu mai avem deloc sturioni în Dunăre.
La o lună de la întreruperea populării, în martie 2011 era demarat proiectul ROMOMED, de monitorizare prin ciparea, până acum, a 150 de sturioni. Culmea inconsecvenţei româneşti este că şi puii de sturioni din campania de populare a Dunării erau cipaţi. Puii de sturioni aveau microcipuri instalate intramuscular, în zona dorsală, pentru a putea fi obţinute datele statistice referitoare la stocuri. “Puii sunt marcaţi cu microcipuri ca să ne permită să facem un management al stocurilor de sturioni în anii următori”, ne declara Gheorghe Ştefan, cel care era pe atunci preşedintele Agenţiei Naţionale pentru Pescuit şi Acvacultură. În concluzie, datele prelevate de la campania de populare puteau fi utilizate şi pentru elaborarea studiilor din Proiectul ROMOMED. Mai mult, acum se poate întâmpla ca unii sturioni să aibă câte două cipuri, unul de la populare, altul de la ROMOMED. Un lucru e sigur: populaţia de sturioni din Dunăre este în continuare în scădere, din cauza braconajului şi a inconsecvenţei autorităţilor în derularea unei campanii de populare.
