15.5 C
București
sâmbătă, 27 aprilie 2024
AcasăSpecialRobert Turcescu, candidat PMP la Camera Deputaților: „Plecarea lui Kövesi ar fi...

Robert Turcescu, candidat PMP la Camera Deputaților: „Plecarea lui Kövesi ar fi un test de stres pentru DNA“

Între un turneu electoral prin județul Constanța, unde este candidat, și două emisiuni televizate, fostul jurnalist Robert Turcescu a acordat „României libere“ un interviu despre campania electorală, formarea viitorului guvern, șansele de a împiedica PSD să ajungă la guvernare, dar și despre perspectivele DNA.

Silviu Sergiu: Cum ți se pare campania electorală? E cam plictisitoare.

Robert Turcescu: E o mizerie din punctul meu de vedere, o mizerie generată de o lege strâmbă, o lege care, aplicată pe ceea ce se întâmplă în momentul de față în România, nu face altceva decât să scârbească și mai tare populația în legătură cu zona politicului.

Este o chestiune premeditată?

R.T.: N-aș spune că cineva a premeditat chestiunea asta. Cred că a fost foarte multă prostie în alcătuirea legii. Într-o țară ca România în care jumătate din populație trăiește în mediul rural și nu are acces la informație, așa cum mai există în zonele urbane, să interzici adunări electorale, la care să se cânte, să se vorbească de la microfon, să poți să aduni oameni în mijlocul satului, să le vorbești de un program electoral, mi se pare o prostie imensă.

Pe noile reguli cum arată campania în teritoriu?
R.T.: Campania nu există. Tot ceea ce poți să faci este să parcurgi în fiecare zi zeci de km pe jos, distribui broșuri, te intersectezi cu oamenii și ai surprize uluitoare. Oameni care-mi spun bun și noi ce votăm pe 11 decembrie? Pentru ce sunt alegerile? Oameni care nu știu că sunt alegeri parlamentare și care întreabă „Păi, președintele s-a votat și primarul s-a votat. Ce să mai votăm?“. Alții habar nu au că e campanie electorală. Oameni care nu știu că ești candidat în județul lor.

Pe cine favorizează modalitatea asta de a face campanie?
R.T.: E iarăși un paradox. Nici măcar persoanele cu notorietate nu sunt favorizate, pentru că sunt 40 și ceva la sută dintre bucureșteni, subliniez, oameni care ar trebui să fie cei mai informați locuitori dintr-un oraș din România, nu știu că Traian Băsescu candidează în București. Ce să mai zicem despre nou-intrații în politică, despre oameni care sunt la prima candidatură…

Deci partidele cu un electorat urban nu au un avantaj?
R.T.: Partidele nu au niciun avantaj din această lege. Punct. Mai mult decât atât ne-am transformat cu toții, inclusiv staff-urile de campanie, în niște con-tabili, în niște birocrați. Cheltuielile astea care trebuie decontate presupun o hârțogăraie și un circuit birocratic îngrozitor. 

Dar s-a mai redus finanțarea ilegală a campaniilor electorale?
R.T.: Da, cred că nimeni nu mai îndrăznește acum să cheltuiască ilegal, dar bani negri s-au cheltuit și în această campanie, dar în pre-campanie, când toate orașele erau pline de bannere, când s-au făcut adunări electorale. PSD și PNL au cheltuit sume consistente mai ales în ceea ce presupune promovarea electorală la televiziuni. Acolo s-au băgat sume colosale. Vorbim de sute de mii, probabil milioane de euro.

Cum îți explici atitudinea premierului Dacian Cioloș în această campanie electorală? Crezi că ar fi putut să se implice mai mult, dacă nu cumva trebuia să fie mai reținut?
R.T.: Pe mine Dacian Cioloș m-a dezamăgit. Mărturisesc că n-am fost un fan al ideii de guvern tehnocrat, dar Dacian Cioloș mi s-a părut un om decent. Am avut încredere când spunea că nu se va întâmpla în campania electorală. În iulie-august am scris pe Facebook că Dacian Cioloș se pregătește să intre în campanie electorală, iar la ora la care vorbim domnul Cioloș este actor în campania electorală. Consider că a comis o înșelătorie.

Crezi că este vorba și de ipocrizie?
R.T.: Da, de foarte multă ipocrizie. Domnul Cioloș este ipocrit, deși, pe undeva, mi se pare că domnul Cioloș este forțat să adopte o astfel de atitudine. Nu știu cine-l împinge de la spate. Impresia mea este că multă vreme a vrut să fie categoric împotriva folosirii lui în această campanie.

Păi domnul președinte Klaus Iohannis a spus la un moment dat că vrea un premier implicat politic…
R.T.: Da, putem vorbi de domnul Iohannis, dar, pe de altă parte, cred că bărbăția politică a unui astfel de individ este pusă la încercare în astfel de momente. Domnul Cioloș putea categoric fie să demisioneze și să candideze pe listele PNL, fie să rămână într-o neutralitate totală în această campanie. Aș spune, ca un paradox, că Iohannis este mai neutru din punct de vedere electoral în această campanie decât Cioloș, ceea ce este realmente absurd având în vedere că Iohannis este totuși președintele ajuns la Cotroceni cu susținerea PNL. Estimez că într-un astfel de context, și mă refer la modul în care s-a purtat Dacian Cioloș și în raport cu opinia publică, și în raport cu PNL, nu va mai fi premier după 11 decembrie, chiar dacă PNL, împreună cu aliați din viitorul parlament, vor reuși să creioneze o majoritate.

Spui că Iohannis nu-l va desemna să-și construiască o majoritate parlamentară?
R.T.: Ceea ce spun eu este că, în acest moment, în interiorul PNL este o stare de revoltă în partea liderilor, dar și a activului de partid…

Bun, și vor refuza liderii PNL intrarea la guvernare? Că e riscant un astfel de vot în Parlament, e riscant să-l trântești pe Dacian Cioloș la vot în Parlament.
R.T.: Nu, dar cred că Dacian Cioloș ar putea să aibă un concurent chiar din viitorul coaliției parlamentare.

Și e o mutare politică bună după ce PNL l-a avut pe afișe, după ce au promis că-l vor susține?
R.T.: M-am vindecat demult de iluzii și nu cred că există scrupule atunci când vine vorba de voința de putere. PNL nu l-a asimilat pe Dacian Cioloș. PNL a fost obligat de context să-l folosească în această campanie electorală. Îl folosesc piaristic, îl folosesc pentru procente electorale. S-ar putea ca după 11 decembrie să vină cu altă propunere de prim-ministru.

Dacă instalarea unui nou guvern Cioloș ar sta în votul PMP îl va da?
R.T.: Nu evit să spun lucrul acesta. Dacă în votul PMP va sta instalarea unui guvern care să nu fie al PSD, PMP va da cu siguranță acest vot.

Alianța cu PSD este exclusă?
R.T.: Da, a declarat-o categoric președintele Traian Băsescu. Da, este exclusă, pentru că noi suntem cei care am rostit în mai multe rânduri că marea problemă a României în ultimii ani a constitut-o formarea USL. Nu putem repeta o greșeală de genul acesta.

Crezi că PSD are prima șansă să facă majoritatea? 
R.T.: Intervin mai multe variabile în discuție. Cea mai importantă dintre ele este prezența la vot. O prezență masivă la vot dezavantajează PSD. Dacă vom vedea o prezență de peste 50 de procente, din acel moment arhitectura politică devine foarte fluidă. Din nefericire estimarea de prezență din sondaje arată că nu vom avea o prezență la vot de 50 de procente.

Se poate schimba ceva pe ultima sută de metri care să mobilizeze alegătorii anti-PSD la vot?
R.T.: Nu. Din păcate e prea târziu. Aici îi dau dreptate lui Klaus Iohannis, care citează din cărți pe care le-am citit și eu. Nu a existat emoție.

Înțeleg că PMP se situează în jurul pragului electoral, la limită, în jurul a 5-6%…
R.T.: Sunt sondaje care ne dau și mai sus și sunt cercetări care arată că în destul de multe județe din țară putem să înregistrăm scoruri cu două cifre.

Nu ți se pare puțin?
R.T.: Nu.

De ce?
R.T.: Pentru că este un partid în plin proces de consolidare. Eu nu mă iluzionez, sunt cât se poate de rațional în privința arhitecturii politice actuale, dar PMP este probabil cel mai interesant partid po-litic al ultimilor ani. Sigur, poate mulți vor spune că USR-ul lui Nicușor Dan este interesant. Acolo vorbim de multă emoție a unor oameni care nu s-au mai regăsit în actualele structuri politice, dar așa cum văd eu lucrurile, în vreme ce USR este o structură extrem de fluidă, neclarificată din perspectivă doctrinară, PMP este un partid așezat în acest moment. Cu filiale, cu un program politic clar, cu afiliere la Partidul Popular European.

Nu crezi că problema PMP este faptul că este construit după vechile rețete? Nu-i un partid de tip nou.
R.T.: Nu ai ce să inovezi foarte mult mai ales într-o țară cum este România, în care electoratul nu vrea să fie, culmea, partener în acest proces de înnoire a partidelor. Am avut experiența din alegerile locale.

Aveți candidați cu probleme penale la PMP. „Inițiativa România“ spune că 67,7% din candidații PMP au probleme de integritate, probleme în Justiție, traseism ș.a.m.d. De ce există această situație?
R.T.: Mă gândeam așa zilele astea, dacă l-am fi luat pe Adriean Videanu să candideze și până acum câteva zile era un personaj cu probleme de integritate. Acum câteva zile Videanu a fost achitat. Cred că în momentul ăsta este și foarte greu să găsești oameni care să intre într-un partid politic fiind îngeri pe pământ. Asta este societatea românească. Sunt oameni care cred că oricum până când nu sunt condamnați poți să-i primești într-o structură cu riscul de a avea din partea ziariștilor astfel de întrebări.

Dar nu crezi că PMP a ales cinic soluția unor candidați care au structuri în spate, care aduc niște voturi, chiar dacă au probleme penale?
R.T.: Ți-o spun cât se poate de sincer: da, într-un partid trebuie să existe și o doză de pragmatism. Pe de altă parte cred că, dacă un partid este viu și are un spirit viu el reușește să producă o schimbare, în sensul că oamenii cu probleme de integritate, cu probleme în spațiul public să decidă chiar ei înșiși să se retragă la un moment dat din structura de partid și să apară oameni noi.

În opinia ta, DNA este un instrument de putere politică, așa cum susține Traian Băsescu?
R.T.: Cred că DNA este poate cel mai de succes proiect de după 2004 în societatea românească. Ca instituție vorbesc. Cred că a fost tubul de oxigen pentru societatea românească, alcătuită din oameni care ajunseseră la un moment dat la exasperare văzând caracatița corupției. Am trăit ca jurnalist anii aceia și m-am bucurat când s-a consolidat această instituție. Pe de altă parte, la 10 ani de când s-a schimbat PNA în DNA, cred că unele persoane sau personaje din arhitectura instituțională a DNA ar trebui să plece.

Doamna Kövesi?
R.T.: Nu numai doamna Kövesi. Chiar și unii procurori care lucrează în DNA.

De ce?
R.T.: Pentru că ar fi și un test de stres pentru DNA. Eu refuz să cred că instituții ale statului, fie că vorbim de DNA, fie că vorbim de Ministerul Finanțelor sau de Administrația Prezidențială stau într-o singură persoană, sau sunt mai puternice dacă la conducerea lor se află o persoană și nu alta.

Da, dar dacă câștigă PSD alegerile s-ar putea să numească un ministru al Justiției care să propună pentru șefia DNA o persoană care să stopeze lupta anticorupție.
R.T.: Dacă lucrul acesta se întâmplă, dacă apar niște schimbări care distrug practic ce s-a construit în această perioadă de timp, înseamnă că am trăit într-o iluzie. Instituțiile astea trebuie să reziste și dacă șefii lor dispar.

Crezi că doamna Kövesi și domnul Coldea sunt cei mai puternici oameni din România?
R.T.: Nu, dar cred că cei doi joacă nepermis de mult în ceea ce înseamnă arhitectura puterii astăzi în România. Cred că dincolo de granițele, limitele, dacă vrei, pe care le fixează poziția lor de șef DNA, sau de prim-adjunct al directorului SRI, cred că le place foarte mult să meargă dincolo de aceste granițe și asta nu este firesc.

Ai postat recent o fotografie pe Facebook cu doamna Kövesi și Darren White despre care ai spus că va deveni virală…
R.T.: Am spus o piedică în calea uitării. Am vrut să subliniez un lucru, pe care opinia publică, destul de puțin familiarizată cu ceea ce se întâmplă, ar trebui să o priceapă. Doamna Kövesi și domnul Darren White au fost foarte buni amici, cunoștințe foarte vechi. Am observat un fenomen foarte ciudat. După ce, în luna martie a acestui an, am realizat un interviu cu Darren White în care Darren White spunea cu subiect și predicat că doamna Kövesi trebuie să plece din fruntea DNA, pentru că DNA face multe dosare politice, am observat că a existat o delimitare teribilă a tuturor celor care îl cunoscuseră foarte bine pe Darren White de spusele lui. Ori Darren White nu a fost un fitecine aici în România. Dincolo de faptul că a fost un membru al ambasadei americane aici la București…

Era șeful Secret Service pe zona Europei Centrale și de Sud-Est.
R.T.: Dincolo de asta, este un om care a pătruns prin natura funcției lui și în relații de colaborare, instituțional vorbind, deci nu că a pătruns ca spion, în tot ceea ce înseamnă inspectorate județene de poliție, a avut acces la date și la întâlniri cu cei mai puternici oameni din România și la un nivel de top al pu-terii politice, dar și la nivel de servicii secrete.

De ce nu apar niște probe concrete, care să susțină acuzațiile la adresa doamnei Kövesi? De ce nu apar fotografii cu Sebastian Ghiță și Laura Codruța Kövesi?
R.T.: Ți-aș răspunde cu o altă întrebare. De ce a existat atâta emoție atunci când vine vorba de dat un verdict în legătură cu teza de doctorat a doamnei Kövesi? 

De frică?
R.T.: Nu știu? Cred că există la un moment dat un soi de frică, dar nu atât de doamna Kövesi, culmea, ci există o frică a personajelor mai mult sau mai puțin publice, ba chiar și a omului simplu de a nu fi catalogați…

Dar crezi că lui Sebastian Ghiță i-ar fi frică să publice o fotografie cu doamna Kövesi de la o agapă? Întreb ca un exercițiu logic. L-am văzut destul de hotărât.
R.T.: Sunt foarte puțini oameni în România astăzi care să aibă curajul să înoate împotriva curentului. Curentul de opinie astăzi este în mod clar favorabil doamnei Kövesi. Este foarte greu ca într-un astfel de context oamenii să aibă curajul să o critice pe doamna Kövesi. E comod pentru foarte mulți să se urce în această barcă ce plutește pe valurile de admirație pentru doamna Kövesi. E foarte complicat. Vine un moment când acest gen de reținere ajunge la un punct de inflexiune. Eu nu spun că vor apărea în viitorul apropiat ipostaze compromițătoare cu doamna Kövesi, sau fotografii sau nu știu ce. Dar cred că avem de lămurit în acest moment niște lucruri în legătură cu doamna Kövesi: plagiatul, cucuveaua mov, declarațiile din spațiul public cum că a fost sau n-a fost împreună cu Oprea și alții, la momentul alegerilor din 2009, într-un anumit context. Ba chiar felul în care, la fel ca mine, a ajuns în situația de a fi locotenent-colonel al Armatei Române fără să fi avut o zi de armată făcută. Nu a pus nimeni o întrebare de genul ăsta doamnei Kövesi, deși am rugat pe mulți prieteni jurnaliști să aibă tăria ca la un interviu cu doamna Kövesi să-i adreseze și o astfel de întrebare pentru a lămuri acest aspect. De ce crezi că jurnaliștii nu pun astfel de întrebări? Ei de ce se tem?  

Silviu Sergiu
Silviu Sergiuhttp://silviu-sergiu
Studii: Licentiat al Facultății de Ştiinţe Politice, Filosofie şi Ştiinţe ale Comunicării (secția Jurnalism) din cadrul Universității de Vest din Timișoara (promoția 2001); Master în ”Comunicare și relații publice” (specializarea ”Marketing politic”) din cadrul Școlii Naționale de Științe Politice și Administrative (SNSPA) din București (promoția 2004); Masterand in ”Managementul instituțiilor de presă”, in cadrul Facultății de Jurnalism și Științele Comunicării a Universității București. Experiență profesională: Curierul național - redactor economic (aprilie 1998- octombrie 1998); Jurnalul național - redactor politic (1998- 2005); Evenimentul zilei - redactor politic (2005-2006), șef secție ”Politică internă” (2006-2008), editor coordonator (2008-2003), redactor șef-adjunct (2013- 2016); Senior editor "Romania libera" în prezent.
Cele mai citite

Modificări de trasee în acest weekend, în timpul desfășurării evenimentului „Bucharest Street Food Festival – Spring Edition”

Cu ocazia organizării evenimentului „Bucharest Street Food Festival – Spring Edition”, în zilele de 27.04.2024 (sâmbătă) și 28.04.2024 (duminică), între orele 09:00 – 22:00, circulația rutieră va fi restricţionată pe Șos....

ANPC, recomandări pentru 1 Mai. “Acordați o atenție deosebită aspectului produsului”

Avertizarea transmisă de către directorul general al Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor (ANPC), Paul Anghel, este deosebit de importantă pentru consumatorii din România, în...

Un tânăr în vârstă de 27 de ani a folosit bancnote false de 200 de euro în săli de jocuri electronice 

După ce un tânăr în vârstă de 27 de ani ar fi folosit bani falși (n.r. bancnote de 200 euro) pentru a se juca...
Ultima oră
Pe aceeași temă