Regele Salman al Arabiei Saudite şi înalţi lideri saudiţi s-au întâlnit la Mecca cu şeful Hamas, Khaled Mechaal, şi alţi responsabili ai grupului militant palestinian, unul din primele efecte ale acordului nuclear iranian în geopolitica Orientului Mijlociu.
Întâlnirea cu liderii Hamas reflectă voinţa noului rege saudit, Salman, de a lucra cu organizaţii islamiste, considerate multă vreme ca inamici. Voinţa de a ralia lumea arabă, pe cât posibil, contra Iranului, principalul rival al regatului, într-un moment în care saudiţii se tem că Republica islamică va relua acţiunile hegemonice în Orientul Mijlociu în urma semnării acordului nuclear cu puterile mondiale, în schimbul ridicării sancţiunilor internaţionale contra Teheranului.
Reuniunea de la Mecca, unde a fost prezent liderul Hamas, Khaled Mechaal, care trăieşte în Qatar, reprezintă o inversare a abordării precedentului rege Abdullah, care a dus o campanie ce viza eradicarea confreriei Frăţia Musulmană şi a filialelor sale din regiune. Hamas este o emanaţie a Frăţiei şi un client al Iranului. Noul rege a semnalat că este pregătit să conlucreze cu cu Frăţia Musulmană în eforturile sale de contracarare a Iranului şi unii analişti estimează că Salman ar putea încerca să forţeze Hamas să se îndepărteze de Teheran.
„Ultimul lucru la care v-aţi fi putut aştepta este ca Salman să-l întâlnească pe Khaled Mechaal”, declară Mustafa Alani, analist la Centrul de cercetare din Golf, care este apropiat de responsabili saudiţi, „dar în acest moment toată regiunea este în curs de schimbare”. El apreciază că „aliaţii iranieni trebuie trataţi separat în regiune, Alani considerând întâlnirea de la Mecca o parte a unei „strategii globale” pentru contracararea influenţei iraniene. El a precizat că micul vecin al regatului saudit, Qatarul, a fost cel care a mediat reuniunea.
Qatarul a întreţinut bune relaţii cu diferitele ramuri ale Frăţiei Musulmane, printre care şi Hamas. Mişcarea armată palestiniană „încearcă să rupă izolarea care i-a fost impusă din 2013”, arată Hamza Abu Shanab, analist politic cu baza în Gaza, apropiat de Hamas, referindu-se la anul în care Arabia Saudită şi aliaţii săi au susţinut Egiptul şi au început o campanie regională contra Frăţiei Musulmane. El estimează că „Arabia Saudită nu suportă rezistenţa armată, dar a antamat negocieri cu Hamasul, ceea ce confirmă că organizaţia palestiniană poate reveni ca prezenţă forte în regiune”. De asemenea, este posibil ca regele saudit să aibă o ordine de zi mai complexă, reflectând ascensiunea Statului Islamic ca o altă ameninţare regională. Jihadiştii SI au o influenţă crescândă în Gaza, teritoriu palestinian controlat de Hamas, şi încearcă subminarea guvernării acestuia.
Strategia Riadului
Statul Islamic reprezintă de acum un pericol mult mai mare şi mai direct pentru regatul saudit decât Hamas, iar Riadul ar putea încerca să susţină mişcarea palestiniană contra altor militanţi islamişti. De asemenea, Israelul ar putea avea o preferinţă pentru stabilizarea Fâşiei Gaza pentru a descuraja expansiunea militanţilor mai periculoşi. Un responsabil al Hamas, Osama Hamdan, a confirmat că Mechaal s-a întâlnit cu regele Salman, cu fiul acestuia, prinţul Mohammed bin Salman, ministru al Apărării, şi cu Mohammed bin Nayef, ministru de Interne. O sursă anonimă, citată de site-ul Hamas online, precizează că delegaţia mişcării palestiniene s-a întâlnit cu şeful serviciilor secrete saudite, Khalid bin Ali Abdullah al Hamaidan.
Liderii saudiţi au considerat multă vreme Frăţia islamistă, în special facţiunile armate ca Hamas, drept o ameninţare pentru puterea familiei lor şi pentru stabilitatea regatului wahhabit.
După ce Arabia Saudită a susţinut guvernul de la Cairo pentru înfrângerea militară a Frăţiei Musulmane, a dus un război rece regional contra acesteia, care reorganiza regiunea. Această politică a însemnat o aliniere publică neobişnuită a intereselor între Israel, Arabia Saudită, Egipt şi alte state arabe vecine, o alianţă tacită contra duşmanilor comuni ca Hamas şi Iran. În Egipt, guvernul preşedintelui Abdel Fattah al-Sissi a contat pe ajutorul saudit de miliarde de dolari pentru a ţine economia pe linia de plutire şi a ţine Frăţia Musulmană departe de putere.
Frontul yemenit
După accederea la tron a regelui Salman, Arabia Saudită a colaborat cu Frăţia stil islamist din Yemen, unde regatul saudit duce o campanie aeriană contra huthi, grup rebel yement susţinut de Iran. Şi, de asemenea, a început să conlucreze cu preşedintele Turciei, Recep Taiyyp Erdogan. Cei doi lideri şi-au unit forţele pentru a susţine miliţiile islamiste care luptă cu forţele guvernului de la Damasc al lui Bashar al-Assad, susţinut de Teheran.
Hamas şi monarhia saudită urmează ramura sunnită a Islamului, în timp ce guvernul iranian este şiit. Relaţiile Hamasului cu Iranul sunt tensionate din 2011, când s-a opus susţinerii de către Teheran a lui Assad, ale cărui forţe au ucis sute de mii de sunniţi, determinând milioane de persoane să fugă din calea războiului civil din Siria.
