Biroul Electoral Central a terminat centralizarea voturilor din 16 noiembrie, astfel că noul președinte va fi validat, astăzi, de Curtea Constituțională. Între timp, se înmulțesc declarațiile despre ce ar fi putut face Guvernul Ponta ca să rezolve problema votului în diaspora, iar Parchetul a început urmărirea penală in rem.
Potrivit procesului-verbal privind centralizarea rezultatelor votului din turul II, Klaus Iohannis este câștigătorul alegerilor prezidențiale, obținând 6.288.769 voturi valabil exprimate, cu mai mult de 1 milion de voturi în plus față de contracandidatul PSD, Victor Ponta (5.264.383 voturi). Conform BEC, în 16 noiembrie și-au exprimat opțiunea 11.719.344 români, dintre care 1.569.668 au votat pe listă specială (în altă localitate decât cea de domiciliu), iar 106.955 – cu urna mobilă.
BEC a transmis ieri procesul-verbal Curții Constituționale, care se întrunește astăzi pentru a analiza rezultatele. Ceremonia de validare are loc la ora 12.00.
Ponta a pierdut în toate sectoarele Capitalei
Deși conduce patru din cele șase sectoare și are și Primăria Capitalei, USD (alianța formată din PSD-UNPR-PC) nu a reușit să câștige, pentru Victor Ponta, nici unul din sectoarele Bucureștiului. Premierul a obținut, potrivit rezultatelor finale ale BEC, 488.835 voturi, reprezentând 42,67%. Iohannis a fost votat de 656.769 bucureșteni, obținând cele mai bune scoruri în sectoarele 1 și 6 (conduse de primarii Andrei Chiliman și Rareș Mănescu).
Iohannis a câștigat la pas afară
În turul II, candidatul ACL a câștigat alegerile în toate secțiile de votare din diaspora, cu excepția celei din Palestina, unde candidatul PSD a avut un vot în plus. Diferența dintre Iohannis și Ponta a fost uriașă în străinătate: 89,73% la 10,26%. Un scor de peste 90% în favoarea candidatului ACL s-a înregistrat în multe țări, printre care Spania, Marea Britanie, Franța, Germania, Irlanda, Elveția, Norvegia și Olanda.
Pe 16 noiembrie, au votat în străinătate 377.651 de români, mai mult decât dublu față de scrutinul din 2 noiembrie (161.262 votanți). Evident, dacă Executivul condus de Victor Ponta ar fi luat măsurile necesare pentru creșterea numărului de secții din străinătate, astfel încât să nu mai avem cozi uriașe și mii de persoane care nu și-au putut exercita dreptul constituțional până la închiderea urnelor, ar fi putut fi și mai mulți votanți în diaspora.
Argumentul invocat de putere, cum că nu putea emite o ordonanță de urgență între cele două tururi de scrutin, a fost desființat ieri și de președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție, Livia Stanciu. „Strict pe lege, sigur că se putea da o ordonanţă de urgenţă“, a declarat șeful instanței supreme. Din postura de „cetățean“, Stanciu a precizat și că se impune verificarea problemelor care au apărut la votul din străinătate, „pentru a se transmite un răspuns care să satisfacă interesul pe care poporul l-a manifestat faţă de acest subiect“.
Anchetă după cozile umilinței
Procurorul general al României, Tiberiu Nițu, a anunțat ieri că Secția de Urmărire Penală şi Criminalistică din Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a început urmărirea penală „in rem” (pentru faptă) în urma unor plângeri ale cetățenilor români din străinătate care au fost împiedicați să-și exercite dreptul constituțional de a vota. Procurorul general a anunțat că „s-au solicitat relații la alte autorități. Au fost foarte multe sesizări încă din primul tur. Sesizările au fost împotriva unor miniștri, care, potrivit petiționarilor, ar fi vinovați pentru că nu ei au putut vota”. Specialiștii spun că, dacă Nițu ar fi respectat procedura și ar fi declanșat imediat urmărirea penală in rem, ar fi ridicat documente de la instituții sau ar fi cerut explicații de la MAE și Guvern, cu siguranță premierul ar fi recurs la OUG pentru suplimentarea numărului secțiilor de votare din străinătate. “După primul tur, dacă procurorii ar fi mers la MAE și la Guvern să ceară explicații și documente, probabil Victor Ponta ar fi apelat imediat la emiterea unei ordonanțe de urgență, măsura legală în astfel de situații. Lui Ponta nu i-ar fi convenit să piardă susținerea populară și nici să se aleagă cu dosar penal. Împiedicarea dreptului constituțional de a vota se pedepsește cu închisoare de la șase luni la trei ani”, spun experții consultați de RL. Președinta Înaltei Curți de Casație și Justiție, Livia Stanciu, a declarat ieri că „strict pe lege, se putea da ordonanță de urgență” pentru înființarea unor noi secții de votare în străinătate.
Reamintim că mai mulți ambasadori (din Italia, Franța, Marea Britanie, Germania) au solicitat încă înaintea primului tur de scrutin suplimentarea numărului de secții de votare pentru ca românii să nu stea cu orele la cozi. În turul al doilea, situația a fost mult mai gravă deoarece au mers să voteze mult mai mulți români. La unele secții au fost cozi de kilometri. S-a stat la coadă, deși ploua și era frig. În unele locuri, secțiile de votare s-au închis înainte de ora legală. Mii de români nu au reușit să voteze, iar protestele lor au avut și accente violente. Comisia Europeană s-a sesizat cu privire la faptul că premierul român nu a respectat dreptul la vot al românilor din străinătate.
Au existat voci care l-au acuzat direct pe Victor Ponta, candidat la președinția României, că în mod intenționat nu a suplimentat numărul secțiilor de votare deoarece știa că românii din diaspora nu îl votează pe el.
În plângeri ar fi fost acuzați de încălcarea dreptului constituțional de a vota premierul Victor Ponta și foștii miniștri de Externe Titus Corlățean (ministru în primul tur) și Teodor Meleșcanu (ministru în al doilea tur), spun surse judiciare.
