Din 2007, cand implineste 50 de ani de la inaugurare, Muzeul National al Literaturii Romane din Bucuresti va fi cu totul diferit fata de cel pe care il stie sau mai degraba nu il stie multa lume. Dintr-un muzeu destul de static, cu relativ putine evenimente (cele mai dinamice in momentul de fata sunt serile de poezie si muzica si Cenaclul Euridice condus de Marin Mincu), Muzeul National al Literaturii Romane se pregateste sa se transforme intr-un muzeu de nerecunoscut.
Vizitatorilor li se propune, din 2007, o expozitie interactiva, cu arhitectura 3D, cu arhiva complet digitalizata, disponibila in mai multe formate: cel clasic, video, audio. Totodata, cei interesati de anumite documente existente in expozitia MLR vor putea sa-si faca copii, sa printeze etc., contra cost. Planul de modernizare a MLR a fost prezentat o data cu lansarea proiectului national “Liter@cce”, un proiect-pilot de digitalizare a patrimoniului literar romanesc, finantat prin Fondul Cultural National. In reteaua virtuala, creata de un grup coordonat de Sande Varjoghe, exista o baza de date digitala care cuprinde peste 500 de pagini de texte, 100 de carti in format electronic, 6000 de fotografii, 300 de fragmente audio-video. Toate documentele fac referire la peste 300 de autori romani. Scriitorii sunt grupati in opt perioade istorico-literare, mergand de la literatura medievala pana la scriitorii contemporani, ultimii autori intrati in arhiva virtuala a MLR fiind optzecistii, prezentati ca “generatia in blugi”.
O parte din arhiva va fi disponibila si on-line, dar integral nu poate fi accesata decat de viitorii vizitatori ai muzeului. “Nu toata baza de date va fi disponibila pe internet. Interesul nostru este ca oamenii sa vina si sa vada expozitia, nu sa o vada de acasa, din fotoliu”. Arhiva va fi disponibila partial pe portalul www.muzeeliterare.net, urmand link-ul “Liter@cce”. Acest portal ofera informatii despre peste 80 de muzee literare din tara, acoperind cele opt regiuni de dezvoltare ale Romaniei.
