Orăşelul arădean Chişineu-Criş a cunoscut o transformare profundă în ultimii ani.
Chişineu-Criş a depăşit de mult imaginea unui orăşel prăfuit din Câmpia de Vest. Acum, la Chişineu-Criş funcţionează firme mari, care au creat mii de locuri de muncă. Alegerea lui Iosif Matula ca europarlamentar a făcut ca despre Chişineu-Criş să se vorbească în Parlamentul European, unde a fost lansată monografia oraşului. De câţiva ani sunt organizate Târgul de Crăciun şi Zilele Pădureniului, care îi fac pe locuitori să se simtă cu adevărat europeni.
Chişineu-Criş, un oraş locuit de peste 2.500 de ani
Chişineu-Criş este un oraş din judeţul Arad, situat pe drumul naţional Arad-Oradea, la 20 de kilometri de frontiera româno-maghiară. Descoperirile arheologice arată că această zonă a fost locuită de peste 2.500 de ani. Dovadă sunt siturile arheologice în care se află două aşezări datate din perioadele cuprinse între secolele III-V şi X-XI. Chişineu-Crişul a fost atestat documentar în anii 1202-1203, când localitatea a fost menţionată sub denumirea de villa Jeneusol, iar satul Nădab, aparţinător de Chişineu-Criş, în anul 1334, sub numele de Nodob. În cea de-a doua jumătate a secolului al XV-lea, aşezarea este menţionată sub numele de Kisjeno, care tradusă din limba maghiară înseamnă Ineul Mic.
În anul 1735, la Chişineu-Criş au avut loc luptele răsculaţilor români, maghiari şi sârbi împotriva trupelor trimise din Arad pentru înăbuşirea răscoalei antihabsburgice şi antifeudale, organizate de Pero Seghedinat din Pecica. În timpul Revoluţiei de la 1848, la Chişineu-Criş au avut loc negocieri între Ioan Dragoş, deputat al Beiuşului în Parlamentul de la Budapesta şi Avram Iancu, pentru unirea forţelor revoluţionare româneşti cu cele maghiare. Moţii l-au omorât pe Dragoş în 1849 şi l-au considerat trădător pentru că guvernul revoluţionar maghiar nu a acceptat să declare armistiţiu şi maiorul Hatvani a atacat Abrudul, iar maghiarii au comis un adevărat masacru. După 1989, la Chişineu-Criş au venit mai multe firme străine, care au decis să rămână, să construiască hale de producţie şi să creeze noi locuri de muncă. Alegerea lui Iosif Matula ca europarlamentar a dus la popularizarea localităţii. El s-a implicat în organizarea unor evenimente care atrag vizitatori din întreg judeţul şi chiar din localităţile din Ungaria, situate în imediata apropiere a frontierei cu România.
La Chişineu-Criş, ca la Viena
Locuitorii din Chişineu-Criş au parte, de doi ani, de sărbători de iarnă ca la Viena. Asociaţia Pro Crisius şi Matula organizează un târg de Crăciun, după model vienez. Sunt expuse produse specifice zonei, dar şi cele aduse din Ungaria. Oamenii vin în târg şi beau un pahar de vin fiert, ascultă colinde, participă la concursurile de gătit la ceaun, la tăiatul porcului. Anul trecut au participat 28 de firme, care s-au prezentat cu diverse produse tradiţionale, de la cârnăciori şi slăninuţă şi până la ornamente de Crăciun, totul de cea mai bună calitate. „Am dorit ca acest târg să devină o tradiţie, o sărbătoare destinată chişeuanilor, un eveniment de care aceştia să se bucure şi care să îi aducă împreună, în preajma sărbătorii Crăciunului”, a declarat europarlamentarul Iosif Matula.
Zilele Pădureniului, sărbătoare la Chişineu-Criş
În ultimii ani, la Chişineu-Criş se sărbătoreşte în Cartierul Pădureni, „Ziua Pădureniului”. În această toamnă, evenimentul s-a desfăşurat în curtea şcolii maghiare din cartierul Pădureni. „«Zilele Pădureniului» este un eveniment care se doreşte a fi un moment de sărbătoare pentru localnici, dar nu numai pentru ei. Este un eveniment meritat, de bună dispoziţie, în care, în calitate de co-organizator am încercat să urcăm pe scenă mai multe valori locale, oameni cunoscuţi, interpreţi, solişti, dar şi copii”, a declarat Iosif Matula. Sărbătoarea a început cu desene pe asfalt unde au participat cei mici, a continuat cu concursuri de ceaune, apoi cu un spectacol cu interpreţi îndrăgiţi, dar şi cu alte evenimente. Au fost oferite diplome cuplurilor care au sărbătorit 50 de ani de căsnicie şi diplome de longevitate pentru cei care au depăşit vârstă de 90 de ani. Cea mai în vârstă persoană premiată la eveniment a fost Iuliana Balogh, de 93 de ani.
