Sistemul de decontare pentru serviciile medicale este total ineficient şi arbitrar, spun medicii.
Conducerea Spitalului Judeţean Timişoara este nemulţumită de faptul că resursele unităţii se risipesc pe tratarea pacienţilor care vin din afara unităţii administrative ale căror tratamente nu sunt decontate de casele de sănătate din judeţele din care provin aceştia. Astfel, spitalul acumulează lunar datorii foarte mari, cu atât mai mult cu cât numărul bolnavilor veniţi din toată regiunea este destul de consistent, pe de o parte şi datorită specialiştilor care lucrează la unitatea sanitară din Timişoara.
Cele mai grave cazuri
„La Spitalul Judeţean Timişoara sunt trimise cele mai grave cazuri din judeţele limitrofe, dar şi din alte zone mai îndepărtate din ţară, acestea fiind şi cele mai costisitoare. Din păcate, nu se aplică principiul „banii urmează pacientul” şi, astfel, noi suntem obligaţi să plătim ani de zile din datoriile pe care ni le fac alte judeţe. Noi nici nu ne punem problema să nu-i primim pe aceşti pacienţi, deoarece suntem centru universitar, Judeţeanul este un spital care face performanţă, dar performanţă fără bani nu se poate face”, a declarat directorul Autorităţii de Sănătate Publică (DSP) Timiş, Horia Vermeşan.
Potrivit declaraţiilor acestuia, ponderea pacienţilor veniţi din afara Timişoarei atinge, anual un procent de 40 la sută din totalul bolnavilor internaţi.
Liderii medicali din judeţ cer reglementarea situaţiei
La rândul său, directorul Casei Judeţene de Sănătate (CJAS) Timiş, Cristian Careba, a declarat că cele mai mari datorii acumulate de unităţile spitaliceşti din judeţ le are Spitalul Judeţean, iar acestea sunt de ordinul a circa 20.000.000 de lei.
„Acest lucru l-am adus la cunoştinţa Casei Naţionale de Sănătate şi a Ministerului Sănătăţii prin numeroase memorii, în speranţa că într-un viitor apropiat se va rezolva problema. Ar fi posibil ca banii pe care-i avem de primit de la celelalte judeţe nici să nu-i folosim în totalitate, dar ne-ar ajuta pentru tratarea bolnavilor noştri şi pentru achitarea serviciilor Spitalului Judeţean pentru întregul an”, a declarat Careba.
Cei doi responsabili ai sistemului de sănătate timişean i-au solicitat, marţi, prefectului să revină cu un raport la Casa Naţională de Asigurări de Sănătate (CNAS) şi la Ministerul Sănătăţii, pentru a-l informa şi pe noul ministru despre această problemă.
Cel mai „scump” caz pe care Spitalul Judeţean l-a avut a fost un bărbat de 42 de ani, care a necesitat, în 2004, o operaţie de hernie paraombilicală şi al cărui tratament s-a ridicat la 200.000 de lei. El este urmat de cei doi mineri, victime ale accidentului de la Anina, din 2006, care au fost internaţi la Clinica de Arşi, care au necesitat costuri aferente tratamentelor de peste 100.000 de lei fiecare. Costurile mari s-au datorat complicaţiilor postoperatorii şi perioadei îndelungate de timp de internare pentru recuperare.
Situaţii similare
Într-o situaţie similară se regăsesc şi alte centre medicale importante, cum ar fi Cluj-Napoca ori Târgu-Mureş. Spitalele din aceste judeţe furnizează servicii pentru toată regiunea din care fac parte, însă sunt finanţate doar din resurse judeţene. Medicii cred că cea mai bună soluţie ar fi ca tratamentul unui pacient să fie decontat de casa de asigurări unde este asigurată persoana respectivă. Astfel, dacă un pacient din Sălaj ar fi tratat în Cluj, costul ar fi suportat de casa de asigurări din Sălaj, nu de cea clujeană, aşa cum se întâmplă în prezent.
