Un sculptor uns cu toate alifiile
Constantin Baraschi s-a nascut in 1902 si a trecut la cele vesnice in 1966.
A fost un sculptor destul de cunoscut, abordand un larg repertoriu tematic, intr-o viziune pronuntat realista, avand predilectie pentru finisarea suprafetelor. Operele lui cele mai reprezentative sunt „Mihai Eminescu” si „Fiica artistului”. A fost membru corespondent al Academiei Romane, profesor universitar la Bucuresti si a primit titlul de artist al poporului, cel mai inalt pana in 1989. A avut destule comenzi si inainte, si dupa 23 august 1944, avand 20 de pietrari ca ajutoare. In perioada comunista, Baraschi a fost printre cei dintai care s-au repezit sa preia comenzile noii puteri, realizand si mult-hulitul monument al ostasului sovietic, prilej de bancuri si de versuri precum acestea, atribuite lui Pastorel Teodoreanu: „Soldat rus, soldat rus,/ Te-au asezat atat de sus/ Nu pentru c-ai eliberat popoarele,/ Ci pentru ca iti put picioarele.” Monumentul cu pricina a stat in Piata Victoriei din Bucuresti pana in 1990, cand a fost mutat in cimitirul ostasilor sovietici. Baraschi a mai participat si la un concurs pentru o statuie a lui Lenin. Pierzand concursul, se spune ca i-a taiat capul lui Lenin si l-a pus in loc pe al lui Caragiale! Aceasta statuie a marelui dramaturg se afla acum in fata Teatrului National din Bucuresti.
O alee cu cantec
Chiar daca statuia lui Caragiale este deplorabila, Baraschi avea totusi talent, realizand, printre altele, inainte de ultimul razboi, doua siruri de cariatide, montate pe aleea parcului Herastrau dinspre actuala Televiziune Romana.
Cum regele Carol al II-lea avea pretentia sa ramana in istorie nu numai ca iubitor si protector al artelor, ci si ca un mare om politic, zona respectiva a fost numita Aleea Restauratiei. Baraschi nu a avut, desigur, nici o vina pentru aceasta denumire cu iz de dictatura, dar probabil, ca o ispasire, a plusat pentru comenzile regimului comunist. Dupa proclamarea Republicii Populare Romane, statuile lui din Herastrau au fost o parte sfaramate, o parte mutate, ca sa-i faca loc monumentului lui I.V. Stalin. Cariatidele erau foarte frumoase, bine realizate, reprezentand femei in costum popular romanesc, cu o tinuta nobila.
Anul acesta, la 9 mai, de Ziua Europei, au fost montate pe vechiul loc noi cariatide, copiate dupa alte doua originale, ramase de la Baraschi, una din bronz, la cimitirul Bellu, alta din piatra, in centrul municipiului Campulung Muscel, unde s-a nascut artistul.
Controverse in jurul sculpturilor
S-au gasit deja multi bucuresteni care au prins statuile originale si care nu agreeaza copiile expuse acum. Printre acesti impatimiti ai frumusetilor orasului de odinioara se numara si ing. Dan Ghelase, care are o seama de observatii in privinta noilor cariatide, precum si o droaie de sugestii asupra restaurarii parcului Herastrau cu vechile monumente.
Intre timp, am aflat ca sase cariatide originale se afla in gradina cu minuni a lui Paul Everac, de la Podul Dambovitei, judetul Arges, si am dat o fuga pana acolo. Intre multele kitsch-uri care le inconjoara, nobilele cariatide fac o nota aparte si par de-a binelea niste capodopere.
Stapanul gospodariei era acolo, dar, fiindca isi pusese lacate pe la toate portile proprietatii sale private, nu am reusit sa-l abordam. Atunci, ne-am intors la Bucuresti si l-am vizitat pe dl Florin Necula, directorul Administratiei si Patrimoniului Istoric, din subordinea Primariei Municipiului Bucuresti. L-am intrebat intai cum au ajuns statuile lui Baraschi in gradina de la tara a lui Everac. „Dl Everac le-a recuperat din gradina sculptorului, care a fost distrusa in timpul demolarilor ce au facut loc Casei Poporului”. Aha!
Dar nu ar fi fost bine sa fie integrate intre cele noi, ca sa ramana ceva original in Aleea Cariatidelor? „Nu”, raspunde dl Necula. „Realizate din ciment si praf de piatra, sunt deja fisurate si mancate si nu mai e posibila restaurarea lor”. Dl Florin Necula a promis ca va tine cont de toate sugestiile, inclusiv de ale dlui Ghelase, si ca institutia pe care o conduce se va implica la cota maxima in ducerea pana la capat a ideii fostului primar al Capitalei, actualul presedinte al Romaniei, Traian Basescu, de a reinzestra Bucurestiul cu vechile lui monumente. Ii tinem pumnii.