Este de-a dreptul o banalitate să vorbeşti în Finlanda despre deszăpezire. Asta am constatat în oraşul Joensuu, aproape de Cercul Polar. Totul este atât de minuţios planificat în curăţarea străzilor, trotuarelor, parcărilor, balcoanelor şi acoperişurilor, încât ai impresia că în acest loc până şi primul fulg de nea cade numai după apăsarea unui buton. Deşi iarna ţine aici şase luni, costul deszăpezirii pe întregul sezon al acestei localităţi, cu 250 de kilometri de străzi, se ridică la numai 950.000 de euro.
Asta e o iarnă destul de blândă, până acum, spun locuitorii din Joensuu, un oraş din partea central-estică a Finlandei, aproape de Cercul Polar. Stratul de zăpadă atinge doar 80 de centimetri în zona asta, în acest moment, conform măsurătorilor stabilite de meteorologi. E drept că sunt şi troiene, în afara oraşului, care ating zece metri înălţime, după viscolele din ultima perioadă. Am vrut să vedem cum se descurcă autorităţile locale cu deszăpezirea acestei urbe, care are în jur de 60.000 de locuitori. Aşa că am mers la Primărie şi l-am întâlnit pe Olli Henttinen, inspector-şef, cel care iarna face strategia pentru deszăpezire, iar vara pe cea de asfaltare. Omul ne-a invitat amabil în maşina sa, cu tracţiune numai pe roţile din faţă, cu care zi şi noapte inspectează cei 250 de kilometri de străzi din această urbe. Nu are nevoie de o maşină cu tracţiune integrală, remarcă el, pentru că străzile sunt curăţate “la negru” de omăt. Şi nu numai străzile…
Lupta împotriva zăpezii începe din septembrie
Iarna ţine în acest loc din noiembrie până în aprilie. Primăria însă începe pregătirile pentru deszăpezire încă din prima parte a lunii septembrie. Mai întâi, se “plantează” în tot oraşul un fel de tije portocalii, care au un cap reflectorizant. Tijele sunt puse de-a lungul tuturor străzilor. Ele sunt foarte importante, pentru că zăpada poate fi aici atât de mare, încât utilajele de deszăpezire nu mai pot vedea pe unde anume sunt arterele de circulaţie, mai ales în zonele deschise ale oraşului. O echipă formată din patru băieţi, câte doi în câte un tractor, montează deci “beţele”, când încă nu “miroase” a iarnă.
Comunitatea a decis – fără sare pe străzi
Joensuu face notă discordată faţă de alte oraşe din Finlanda. Populaţia s-a exprimat aici, prin referendum, ca în timpul iernii să nu se împrăştie sare pe străzi. Pentru că sarea strică drumurile. Dar nu numai atât. Se strică şi încălţămintea oamenilor care merg pe stradă. Ba se strică şi podelele din lemn ale magazinelor, când intri cu zăpadă pe bocanci într-un spaţiu public. Sarea e dăunătoare şi maşinilor. Ca urmare, comunitatea a decis ca pe străzi să se împrăştie o soluţie, ca un fel de clei, chiar înainte de a ninge. Această substanţă împiedică, în prima fază, depunerea zăpezii pe carosabil. Dar şi după ce se depune un strat important de omăt, acesta nu se transformă în gheaţă. Aşa că zăpada poate fi uşor îndepărtată de pe carosabil.
Operaţiune de deszăpezire dirijată prin mail-uri
De la primii fulgi de zăpadă, fie că e zi, fie că e miezul nopţii, inspectorul Olli Henttinen merge prin oraş. Trebuie să vadă cum se prezintă urbea, unde se adună omăt mai mult. Apoi se întoarce la biroul său din Primărie şi începe să trimită mail-uri celor 30 de “unităţi operative”, adică oamenilor care lucrează pe cele 30 de maşini de deszăpezire ale oraşului. Aşa că oamenii se vor duce prima oară să deszăpezească exact în acele locuri din oraş care sunt mai vulnerabile în faţa omătului. Două din aceste maşini sunt nişte agregate uriaşe, botezate “tiekarhu” sau urşi de stradă. “Urşii” fac prima pârtie printre nămeţi. Mai sunt încă zece tractoare cu lamă, care acţionează pe străzi. Şi încă zece tractoraşe care îndepărtează zăpada de pe trotuare. La care se adaugă opt camioane pentru cărat zăpada. Aceasta e toată “armata” mecanizată din Joensuu, care luptă împotriva iernii. Omătul e dus la cinci kilometri de oraş, pe un teren care aparţine armatei finlandeze.
4.000 de euro lunar pentru un buldozerist
Dintre cele zece tractoare cu lamă, pentru stradă, cinci sunt ale Primăriei din Joensuu. Celelalte cinci sunt închiriate de la alte primării din Finlanda. În ţara asta, primăriile se ajută între ele, cu diverse utilaje. Autorităţile locale nu colaborează cu firme private, pentru deszăpezire. Toate cele zece tractoraşe pentru trotuare din Joensuu aparţin acestei urbe. Dintre cele opt camioane, şase sunt închiriate, spune cu precizie inspectorul Henttinen. Şi oamenii care lucrează pe utilaje tot de Primărie sunt plătiţi. Am întrebat, din curiozitate, ce salarii au angajaţii de pe utilaje. Un buldozerist câştigă 4.000 de euro pe lună. Asta în mână, fără să pui la socoteală asigurările sociale, care sunt plătite tot de Primărie.
950.000 de euro pentru şase luni
Vrem să ştim de la interlocutorul nostru cât e bugetul deszăpezirii întregului oraş pe un sezon întreg. Inspetorul nu se gândeşte mult. Are deja toate cifrele în cap – 950.000 de euro. Deci pe şase luni, din noiembrie până în aprilie, ca să fie clar. Asta înseamnă toate operaţiunile pentru îndepărtarea zăpezii. O să vedeţi în continuare că sunt foarte multe operaţiuni. Legea în ţara asta spune astfel – comunităţile locale se ocupă de deszăpezire, din propriul buget, în timp ce Guvernul alocă bani pentru curăţarea de zăpadă a drumurilor dintre localităţi.
Viscolul nu întrerupe deszăpezirea
E cald aici, la minus 15 grade. Asta era temperatura, ieri, la Joensuu. Aşa apreciază gazdele noastre, că e cald. Doar v-am spus că ei consideră iarna asta, până în acest moment, uşoară. Acum, la deszăpezire, nu sunt toate utilajele în funcţiune, ci numai 16 dintre ele. Pentru că s-a făcut deja treabă, în fiecare zi. Întrebăm ce se întâmplă când e viscol. Ce să se întâmple? Se munceşte, zic gazdele noastre. Utilajele nu stau nicio clipă, nici pe viscol. Strategia autorităţilor este că străzile din oraş trebuie să fie tot timpul practicabile, indiferent de starea vremii.
Trotuare sigure
Trotuarele sunt eliberate de zăpadă, iar în locul omătului e pus pietriş. Important e să nu alunece lumea, dacă totuşi în anumite locuri se formează gheaţă. Pietrişul stă pe trotuare toată iarna şi va fi adunat abia la primăvară. Operaţiunea de strângere a pietrişului din tot oraşul durează două săptămâni, la începutul lunii mai, conform programării autorităţilor locale.
Primăria îţi intră şi în balcon
Eşti cetăţean al oraşului Joensuu. Ce obligaţii ai, când ninge? Trebuie să dai zăpada din faţa uşii tale. Şi din parcare, dacă parcarea e privată. Şi din curtea casei. Autorităţile locale au obligaţia, conform regulilor comunităţii, de-a curăţa zăpada de pe carosabil, de pe trotuare, de pe aleile dintre blocuri, din parcările publice. Şi nu numai atât. De exemplu, stai la tine în apartament, la bloc, şi dintr-o dată vezi un nene care intră pe balconul tău. A pătruns zăpadă în balcon. Ei bine, un om de la Primărie, ridicat cu un utilaj care schimbă şi becurile de pe stâlpii de iluminat public, apare pe balconul tău şi curăţă zăpada. Primăria curăţă zăpada şi de pe acoperişurile caselor, dar şi ţurţurii care se formează la streşini. Există în oraş trei echipe, fiecare cu propriul plan de acţiune – o echipă curăţă zăpada de pe străzi, alta de pe trotuare, iar cea de-a treia – pe alei şi în parcări. Se folosesc lopeţile, evident, pentru treburile astea.
Câteva întrebări-capcană
L-am pus totuşi în încurcătură pe Olli Henttinen, întrebându-l când s-a oprit curentul în oraşul Joensuu, în timpul iernii. Sau când s-a întrerupt apa potabilă, pe timp de viscol. Şi mai ales când a rămas cineva blocat în casă, din cauza zăpezii care să-i fi acoperit cu totul gospodăria. Oficialul se uită bănuitor, crezând că glumim cu asemenea întrebări. “Eu lucrez de peste 20 de ani în Primărie, şi nu ştiu să se fi întâmplat aşa ceva vreodată”, exclamă interlocutorul nostru. De fapt, am găsit în Joensuu o atmosferă atât de liniştită, oameni atât de calmi, încât pentru ei iarna este o banalitate. În ciuda faptului că trăiesc aproape de Cercul Polar.
