Dacă nu ai suficienţi bani pentru a-ţi începe singur afacerea şi a o susţine câteva luni, programul pentru sprijinirea tinerilor întreprinzători se poate solda cu un eşec. O dovedeşte povestea unui director de bancă ce a vrut să-şi deschidă o covrigărie cu ajutorul celor 10.000 de euro nerambursabili din partea statului.
La începutul anului 2011, când Agenţia pentru Implementarea Proiectelor şi Programelor pentru IMM-uri (AIPPIMM) abia punea în practică un program prin care oferea tinerilor întreprinzători 10.000 de euro nerambursabili pentru dezvoltarea unei afaceri, Bogdan Săndulescu s-a hotărât să pună pe picioare un business şi a trimis agenţiei, la sfârşitul lunii martie, un plan de afaceri pentru deschiderea unei covrigării. Deşi în revista de prezentare a programului, covrigăria bucureşteanului este plasată în categoria poveştilor de succes, Bogdan Săndulescu contrazice agenţia şi povesteşte prin ce a trecut. „Sub nicio formă afacerea mea nu este o poveste de succes, ci o experienţă din care am învăţat multe”, spune el.
„Începuse criza şi ştiam că în astfel de perioade merg covrigăriile. Am pus pe hârtie un plan de afaceri şi am început să caut spaţiu pentru închiriere”, mărturiseşte Săndulescu. Pentru o asemenea afacere, vadul este esenţial, ştiut fiind că în zonele aglomerate, în apropierea pieţelor sau metrourilor este cel mai uşor să vinzi produse de panificaţie. „M-am hotărât să închiriez un spaţiu mic, de 40 mp în Piaţa Gorjului, dar chiria a fost uriaşă – 1.300 de euro/lună”, explică el. Tânărul s-a mişcat repede: la scurt timp după ce a depus dosarul pentru aprobare la AIPPIMM, a început să-şi amenajeze spaţiul, a angajat patru fete, a căutat câteva reţete pentru prepararea produselor de panificaţie şi patiserie, iar la începutul lunii mai prăvălia a fost inaugurată. „Să fim bine înţeleşi, în timpul în care dosarul este analizat de către AIPPIMM, întreprinzătorul face cheltuieli din surse proprii. Deşi programul spune că la 10.000 de euro investiţi, statul îţi mai oferă alţi 10.000 de euro, lucrurile nu stau chiar aşa. Ajutorul nerambursabil reprezintă 50% din cheltuielile eligibile, iar TVA-ul nu e o cheltuială eligibilă, practic, statul te ajută cu 25% din ce ai investit”, explică Săndulescu.
Deşi depusese proiectul printre primii, în primăvara lui 2011, lunile treceau şi nu primea nici un răspuns din partea statului. După patru luni, agenţia l-a anunţat că proiectul primise aviz favorabil, iar pe 1 august tânărul a semnat contractul de finantare cu AIPPIMM, pentru accesarea a 8.500 de euro nerambursabili.„Patru luni a trebuit să menţin afacerea, fără să am acces la ajutorul financiar. Chiria era uriaşă şi nu o mai puteam suporta. Am semnat contractul pe 1 august, dar eu deja mă hotărâsem să închid covrigăria pe 1 septembrie”, adaugă Săndulescu. Deşi se hotărâse să renunţe la spaţiul din Piaţa Gorjului, covrigăria însă trebuia să meargă mai departe. Conform contractului semnat cu AIPPIMM, Săndulescu era obligat să menţină afacerea timp de 3 ani de zile şi să aibă cel puţin doi angajaţi cu normă întreagă. „Dându-mi seama că nu mai pot face faţă cheltuielilor, am decis să închid punctul de lucru. Am semnat un contract de asociere în participaţiune cu o altă firmă de covrigărie ce are un punct de lucru pe str. Mihai Bravu”, spune Bogdan Săndulescu. Cu o parte din banii nerambursabili, a cumpărat un cuptor electric pentru prepararea covrigilor şi un malaxor, în plus, a adus în noul business patru angajaţi pentru care firma beneficia, potrivit proiectului, de o reducere de CAS. Actualmente, firma nu este pe profit, dar nici în pierdere.
Provincia, singura soluţie
După ce a testat piaţa, Săndulescu a ajuns la concluzia că micuţa lui covrigărie, pentru deveni o afacere profitabilă, trebuie să fie mutată într-un oraş din provincie, acolo unde chiriile nu sunt o povară. „În Bucureşti, este aproape imposibil să pui o afacere pe picioare. După experienţa pe care am avut-o, pot să spun asta. Caut să-mi dezvolt afacerea în provincie, unde mediul de afaceri este mai respirabil”, punctează el. Bogdan Săndulescu este directorul unei sucursale de bancă, job pe care nu vrea să-l părăsească curând. „E foarte greu să trăieşti din afacerea ta, dar nu mă las. Până la urmă, tot o să fac profitabilă covrigăria”, spune ferm Săndulescu. Scopul iniţial al afacerii a fost să scoată un profit cinstit, cu toate taxele către stat plătite, de 1.000 de euro pe lună. Concurenţa acerbă din Bucureşti şi chiria mare i-au demonstrat că este destul de dificil să începi un business în capitală. Din cei 8.500 de euro nerambursabili, pe care ar fi putut să-i acceseze în decursul unui an, din cauza problemelor ivite, patronul a reuşit să tragă numai jumătate din sumă. Timpul expirase. Dar Săndulescu nu vrea să se oprească aici. „Vreau să subliniez ceva: banii din cadrul programului mi-au prins bine, însă în Bucureşti lucrurile sunt complicate. Dacă nu ai foarte mulţi bani, ca să investeşti la început în business, este greu să reuşeşti. Dar nu mă las. Eu, până la urmă, tot fac să meargă această covrigărie”, conchide zâmbind Săndulescu.
Aproape o mie de români au beneficiat de acest program
Programul de sprijinire a tinerilor întreprinzători care primesc 10.000 de euro nerambursabili din partea statului pentru dezvoltarea unei afaceri a beneficiat de un buget suplimentar de 10 milioane de lei după rectificarea bugetară din vară. Dacă în 2011, în primul an de implementare a proiectului, au fost alocate 21 de milioane de lei pentru aceşti tineri, anul acesta bugetul a ajuns la 31 milioane de lei. Iniţiat de Guvernul Boc la începutul anului 2011, programul este continuat şi încurajat şi de actualul guvern. Condiţiile pe care trebuie să le îndeplinească un tânăr pentru a putea accesa aceşti bani sunt vârsta, mai exact patronul firmei debutante să aibă până în 35 de ani şi să întocmească un plan de afaceri coerent, ce poate genera câteva locuri de muncă. Anul trecut, 545 de aplicanţi au fost anunţaţi că vor beneficia de cei 10.000 de euro. Dintre ei, numai 347 au primit finanţarea. Restul încă mai aşteaptă încasarea banilor, întrucât legea permite statului să vireze banii în decursul unui an de zile de la semnarea contractului. Întârzierea banilor este, de altfel, şi una dintre cele mai frecvente critici venite din partea aplicanţilor.
Românii deschid service-uri auto
Anul acesta, s-au înscris în program 1.023 de firme debutante, iar aplicaţia de depunere online a planurilor de afaceri este încă deschisă. Până acum, s-au încheiat 385 de contracte de finanţare, iar 192 de firme au fost deja plătite, potrivit datelor furnizate de Agenţia pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii.
Referitor la planurile de afaceri respinse de evaluatori, acestea au fost în număr de 688, dintre care 483 în 2011 şi 205 în 2012. Cei mai mulţi aplicanţi au fost respinşi, deoarece nu au respectat în planul de afaceri criteriul obligatoriu de minimum 40% investiţii în active corporale şi necorporale. Printre cele mai frecvente afaceri întreprinse de tineri se numără service-urile auto, firmele de construcţii, patiseriile, restaurantele şi saloanele de înfrumuseţare.
