Un raport realizat de trei foşti procurori internaţionali pe baza mărturiilor unui fost gardian acuză Damascul că a recurs sistematic la tortură în închisori. Responsabilii guvernului sirian ar putea face faţă acuzaţiilor de crime de război, existând dovezi clare că regimul Assad a provocat „moarte la scară industrială”.
Documentul de 31 de pagini publicat luni, 20 ianuarie de CNN şi Guardian, conţine imagini cu corpuri purtând semne de tortură, ştrangulare sau electrocutări, cu feţe fără ochi şi trupuri înfometate din care majoritatea poartă semne de tortură. Fostul procuror al Tribunalului special pentru Sierra Leone, David Crane nu a ezitat să afirme că regimul Al-Assad este o maşină de ucis. Crane a lucrat la acest raport alături de Desmond de Silva, fost procuror şef al Tribunalului special pentru Sierra Leone şi de Geoffrey Nice, fost procuror şef în procesul fostului preşedinte iugoslav Slobodan Miloşevici. Autorii raportului afirmă că dispun de 55.000 imagini a cel puţin 11.000 de victime din închisorile siriene, moarte între martie 2011 şi august 2013, imagini pe care le-au obţinut de la un poliţist militar care lucra în secret pentru opoziţie. Identificat sub pseudonimul „Cezar”, omul le-a explicat că a făcut fotografii pentru poliţia militară, înainte de a fugi din ţară. Misiunea sa era de a face fotografii ale cadavrelor, dar a precizat că nu a asistat la scene de tortură. „Când deţinuţii erau ucişi, cadavrele erau transportate la un spital militar unde era adus Cezar. Acompaniat de un membru al administraţiei judiciare, el trebuia să fotografieze fiecare corp şi puteau exista 50 pe zi”, arată autorii raportului. Cadavrele erau îngropate într-o zonă rurală iar fotografiile erau destinate emiterii certificatelor de deces pentru familii, care erau anunţate că respectivul a murit în urma unei crize cardiace şi desigur, într-un spital.
Pentru jurişti, aceste dovezi pot „convinge un tribunal de existenţa crimelor şi torturilor sistematice efectuate de agenţi guvernamentali sirieni. Ceea ce poate contribui la acuzarea regimului sirian de crime contra umanităţii şi de crime de război”.
ONU şi experţi independenţi au recoltat deja dovezi de abuzuri din partea regimului dar şi a rebelilor, dar potrivit autorilor raportului, este vorba de probe detaliate ce dovedesc crime la o scară mai largă decât tot ce s-a descoperit până acum.
Siria, „arhipelagul torturilor”
„Tortura continuă astăzi în Siria şi ea este produsul unei politici naţionale”, aminteşte responsabilul Human Rights Watch, specialist în Siria cu sediul la Beirut, Nadim Houry. ONG-ul a publicat marţi un raport de 81 de pagini asupra recursului sistematic la tortură asupra opozanţilor regimului Bashar Al-Assad, intitulat „Arhipelagul torturilor – arestări arbitrare, torturi şi dispariţii forţate în închisorile subterane siriene după martie 2011”. Bazat pe peste 200 de mărturii ale foştilor deţinuţi dar şi a unor foşti membri ai forţelor de securitate, documentul citează peste 27 de centre de tortură din Siria. Publicând localizarea lor, descriind metodele de tortură utilizate şi identificând comanditarii, noi punem aceşti responsabili faţă de a răspunde pentru aceste crime oribile” arată Ole Solvang, unul din cercetătorii HRW, ONG-ul care cere Consiliului de Securitate să sesizeze Curtea Penală Internaţională şi să adop-te sancţiuni contra responsabililor sirieni implicaţi în aceste acte.
Patru agenţii de informaţii siriene cunoscute sub numele „moukhabarat” se află în fruntea vastei reţele de centre de detenţie care practică tortura şi rele tratamente. Este vorba de Securitatea militară, Securitatea politică, Directoratul informaţiilor generale şi de Securitatea armatei aerului, una dintre cele mai crude, unde prizonie-rii sunt arşi cu apă fiartă sau acid. În plus, există baze militare, stadioane, şcoli şi spitale militare folosite în aceleaşi scopuri.
Geneva II
Astăzi urmează să se deschidă la Montreux (Elveţia) conferinţa internaţională pentru pace în Siria, numită Geneva II, care reuneşte toate forţele prezente în conflictul sirian. În ajunul deschiderii, conferinţa a fost salvată de retragerea de către secretarul general al ONU, Ban Ki-moon a invitaţiei pe care o adresase Iranului de a participa la lucrări. Retragerea a fost urmarea presiunilor SUA şi a altor state occidentale, dar mai ales a opoziţiei siriene care a ameninţat că va boicota conferinţa dacă participă Iranul, aliatul lui Bashar Al-Assad. Dar Ban Ki-moon a justificat decizia prin refuzul iranian de a susţine un guvern de tranziţie în Siria, aşa cum prevede „comunicatul din Geneva”, semnat de marile puteri la 30 iunie 2012. La Damasc, liderul sirian este inflexibil, Bashar Al-Assad repetând că intenţionează să se prezinte pentru un nou mandat prezidenţial.
Într-un comunicat, coaliţia de opoziţie „a confirmat imediat participarea la Geneva II, care are ca obiectiv o tranziţie politică în Siria”.
Geneva II se deschide astăzi printr-o sesiune ministerială la Montreux prezidată de Ban Ki-moon şi la care sunt invitate circa 40 de state, între care marile puteri şi alte ţări din regiune între care Arabia Saudită.
