» Serbia recompenseaza Romania pentru sprijinul pe care l-a primit in problema Kosovo si acorda statut de minoritate nationala romanilor din Valea Timocului.
» Autoritatile de la Belgrad mai au un motiv pentru atitudinea binevoitoare fata de minoritati: doresc imbunatatirea relatiei cu Uniunea Europeana si cauta sustinere in randul vecinilor.
» Pozitia prosarba a diplomatiei romanesti este pusa de specialistii consultati de Romania libera pe seama paralelei dintre Kosovo si Transilvania si a fricii nejustificate de tendinte secesioniste.
Romanilor din estul Serbiei, numiti si "din Valea Timocului", le-a fost recunoscut de noul guvern de la Belgrad statutul de minoritate nationala. Limba romana a fost acceptata ca limba lor materna si va fi introdusa, pentru prima data in istorie, in scolile din sudul Dunarii, unde "timoceii" sunt majoritari. Politicienii, specialistii in politica externa si drepturile omului spun insa ca aceasta recunoastere este un prim semn de multumire pe care Belgradul il da Bucurestiului pentru pozitia pe care diplomatia romana a adoptat-o in problema Kosovo.
Romania este singura tara din Uniunea Europeana care a declarat fara ocolisuri ca nu este de acord cu autonomia largita a provinciei Kosovo, asa cum a fost stabilita de marile puteri occidentale prin planul Ahtisaari. Aceasta pozitie prosarba este sprijinita puternic si de Rusia, dar situatia Romaniei este diferita dupa cum ne-a explicat si presedinta Ligii Pro Europa, Smaranda Enache. Ambasadoare in Finlanda in perioada 2001-2005, Enache socoteste ca Romania pare sa-si fi bazat optiunea impotriva independentei provinciei Kosovo pe doua mituri: "relatia primordiala si speciala cu Serbia, indiferent de situatia in care se gaseste aceasta tara" si "paralela dintre Kosovo si Transilvania, de unde si teama nejustificata ca si noi ne-am putea confrunta cu tendinte secesioniste".
Fost ministru de Externe, Adrian Severin argumenteaza ca acordarea statutului de minoritate nationala romanilor din Valea Timocului este o schimbare fireasca ce tine de o mai mare deschidere a conducerii actuale de la Belgrad fata de problema minoritatilor, amintind insa ca "teama de secesiune nu caracterizeaza doar fosta Iugoslavie, ci si Grecia, care nu recunoaste decat minoritatile religioase, sau Turcia".
Serbia mai are in plus si alte motive pentru a-si afisa bunavointa fata de minoritati: vrea sa se apropie de UE si "cauta prin gesturi de amabilitate, ca acesta, sustinere in randul vecinilor", afirma Smaranda Enache. Fostul ministru de Externe Adrian Severin adauga ca Serbia asteapta "intelegere din partea UE in problema Kosovo", iar de la autoritatile kosovare – bunavointa in privinta sarbilor din provincie care vor drepturi mai largi. Concluzia Smarandei Enache este ca "o atitudine calda fata de minoritati va imbunatati atitudinea Uniunii Europene fata de Serbia pe mai multe planuri".
CLARIFICARI
» DIVIZAREA MINORITATII ROMANESTI
Problema unitatii etnice a romanilor din Serbia, si din Balcani in general, nu a fost niciodata clara. O parte a romanilor din Serbia, cei din Voivodina – sustine Smaranda Enache –, au vrut sa le fie recunoscut statutul de minoritate romana, si nu de vlahi, si "s-au bucurat de toate drepturile de care beneficiaza minoritatile nationale". Pe o pozitie total opusa s-au situat cei din Valea Timocului. Adrian Severin crede ca "nu e un lucru bun faptul ca nu exista o clarificare a unitatii etnice in Balcani. Romanii poarta denumiri diferite, in functie de asezarea geografica: timocei, vlahi, aromani. Trebuie sa ii facem sa constientizeze ca, din punct de vedere cultural, fac parte din familia romanitatii balcanice". Divizarea minoritatii romanesti – considera Adrian Severin – a fost incurajata pana acum de Serbia deoarece "este mai convenabil sa ai mai multe minoritati mici decat doar cateva, dar mari".
