Localurile în care se strâng sute de oameni pot funcționa pe propria răspundere a patronilor, pe baza unor modificări legislative promovate de Parlament și Guvern, fiind susținute de secretarul de stat și de fostul ministru de interne.
Clubul bucureștean „Bamboo“, mistuit de un incendiu sâmbătă dimineața, nu avea autorizare de securitate pentru incendii și funcționa pe baza unui aviz obţinut în 2009, în condiții mai permisive, afirmă oficialii Inspectoratului General pentru Situații de Urgență (ISU) și ai Primăriei sectorului 2. Acest lucru a fost posibil după modificarea succesivă a Legii privind apărarea împotriva incendiilor, care a dus la amânarea intrării în vigoare a unor reguli stricte.
În data de 3 noiembrie 2015, imediat după tragedia din Clubul „Colectiv“, soldată cu 64 de morți, Guvernul Ponta a emis o ordonanţă de urgenţă (52/2015) prin care înăsprea condiţiile privind funcţionarea cluburilor. Ajunsă în Parlament, aceasta a fost modificată. Data de 31 decembrie 2016 a fost stabilită drept termen pentru obţinerea autorizaţiei de securitate la incendiu, în cazul construcţiilor şi amenajărilor care funcționau fără acest document.
Mai mult, în perioada până la obţinerea acesteia, funcţionarea în continuare se putea face pe „răspunderea exclusivă“ a beneficiarilor.
Amânări repetate
Unul dintre susținătorii amendamentelor introduse de Camerei Deputaților a fost secretarul de stat în MAI, Raed Arafat, prezent la dezbaterile din februarie 2016. El a afirmat că modificările sunt „bine-venite“ pentru că vor duce la „reducerea presiunii care este pe inspectoratele pentru situaţii de urgenţă, precum şi pe factorii economici“, având în vedere că prelungeşte perioada de obţinere a autorizaţiilor în situaţiile în care „nu sunt extrem de periculoase“ .
Ulterior, Guvernul Cioloş a emis o ordonanţă (17/2016) prin care prelungea cu încă şase luni, până în 30 iunie 2017, termenul prin care cluburile puteau funcţiona pe propria răpundere a patronilor. În nota de fundamentare a actului normativ, Guvernul precizează că există riscul ca procedurile să nu se încheie până la 31 decembrie 2016.
„Deşi, în aparenţă, prorogarea termenului poate fi percepută ca o relaxare a exercitării autorităţii în domeniu, apreciem că această aparenţă nu generează riscuri suplimentare faţă de situaţia actuală“, este concluzia MAI. Nota de fundamentare a fost asumată de ministrul de Interne de atunci, Petre Tobă. Ordonanța a fost semnată de premierul Dacian Cioloș, fiind contrasemnată de Petre Tobă și de vicepremierul Vasile Dîncu.
Cum a evoluat incendiul
Un incendiu puternic a distrus sâmbătă, în totalitate, Clubul „Bamboo“ din Capitală. În momentul izbucnirii incendiului, la ora 3.32 dimineața, în club erau 700 de oameni. Incendiul s-a extins pe o suprafață de 2.500 – 3.000 de metri pătrați. Peste 260 de pompieri au intervenit, timp de peste şase ore, pentru stingerea focului. Potrivit autorităților, 44 de persoane au ajuns la spitalele din Bucureşti, fie cu ambulanțele, fie pe cont propriu. Până ieri, la orele după- amiezii, rămăseseră doar patru persoane. Un număr de 11 victime au fost depistate cu intoxicare şi hipotermie.
O persoană a fost în stare gravă, fiind intubată, la Spitalul Floreasca. Ulterior, starea acestuia s-a îmbunătățit, fiind deconectat de la aparate. Reprezentanţii Primăriei sectorului 2, pe raza căruia se află clubul, susţin că „Bamboo“ nu avea autorizație de funcţionare, fiind amendat de mai multe ori.
De asemenea, potrivit ISU, clubul primise aviz de securitate la incendiu în 2009, însă nu a înaintat până în acest moment solicitarea în vederea eliberării autorizaţiei de securitate la incendiu, profitând de faptul că termenul este 30 iunie 2017. Pe de altă parte, avocaţii Clubului „Bamboo“ au susţinut că nu există suspiciuni în ceea ce priveşte lipsa vreunui document şi că societatea deţinea toate documentele necesare funcţionării şi autorizării.
În cursul nopţii de sâmbătă spre duminică, pompierii au făcut 162 de controale în cluburi, fiind date 118 amenzi în valoare de 203.000 lei.
Autoritățile contrazic teza mâinii criminale
Parchetul de pe lângă Tribunalul Bucureşti a dispus începerea urmăririi penale in rem pentru distrugere din culpă, având ca urmare vătămarea mai multor persoane. Avocatul Cătălin Dancu a declarat, ieri, la Poliţia Capitalei, că din datele pe care le au până în acest moment rezultă că focul ar fi fost pus. Și unul dintre agenţii de pază ai localului le-a povestit jurnaliștilor, după ce a ieșit de la audieri, că el crede că focul a fost pus de cineva. În schimb, procurorii au declarat că, din datele culese până în prezent, nu există indicii ca incendiul să fi fost declanşat de o mână criminală.
Mărturii din infern
„În club or avea ieşiri de urgenţă, dar din locul de fumat nu aveai cum. Perete stânga, perete dreapta, lac în faţă. Erau urlete, am văzut exact Colectivul în faţa ochilor. Trebuie să sari în primul rând un gard de doi metri, s-a făcut scăriţă. La început lumea a fost calmă, civilizată. Când a început să iasă fumul foarte tare în spate, la locul de fumat, nu mai puteai să mai respiri, era un fum groaznic, a început lumea să se agite. S-a transformat totul într-o mare învălmăşeală, panică, ţipete, urlete, oameni prin piscină. A fost teama aia, asociată şi cu Colectiv, că murim aici.“ (Bogdan Gheorghe)
„Eram înăuntru la masă şi instantaneu m-am întors şi am văzut o flacără cât mine de mare şi am început să mă duc către prietenii mei să încercăm să ne salvăm. Am sărit un gard de doi metri, după care am înotat prin zăpadă şi a trebuit să ajungem undeva sus, la suprafaţă. Eram în spatele clubului, blocaţi în zona piscinei, care era toată înconjurată de un gard. În urma căzăturii am suferit o fractură, dar am şi fost intoxicată cu fum. Toată lumea era panicată, mai ales că nu mai aveam aer pentru că eram înecați într-un fum negru. Clubul a fost plin. Focul a început la primul bar de la intrare. Am văzut doar o flacară foarte mare. Am văzut artificii în club, cele de la şampanie.“ (Letiția Papuc)
Patron controversat
Pe numele patronului clubului, Joshua Castellano, un italian din Napoli, s-a emis o citație, pentru a veni la audieri, întrucât nu a fost găsit de anchetatori. Joshua Castellano, pe numele adevărat Giosue, nu are un trecut nepătat, el fiind „reţinut în Italia, la data de 12 mai 1992, într-un dosar care viza traficul de stupefiante“, însă a fost eliberat fără a se reţine acuzaţii în sarcina sa.
