Rusia lui Putin a revenit în centrul jocului diplomatic, reuşind o lovitură de maestru şi luând cancelariile prin surprindere cu propunerea de punere a arsenalului chimic sirian sub control internaţional, dar preşedintele american, Barack Obama a precizat că planul susţinut de Moscova este un pretext de a întârzia o lovitură militară contra aliatului şi protejatului său de la Damasc.
Bashar al-Assad, asigurat că a scăpat, deocamdată, şi-a serbat ziua în timp ce experţii susţin că distrugerea stocurilor siriene de arme chimice este o operaţiune cvasi-imposibilă. La doar câteva ore după ce se arătase deschisă negocierilor în Consiliul de Securitate privind arsenalul chimic sirian, Rusia, care vrea să păstreze controlul asupra Siriei şi să împiedice un vot sever la ONU contra Damascului, a considerat rezoluţia Franţei ca „inacceptabilă”. Propunerea rusă de a angaja dezarmarea, primită favorabil de Damasc deşi în urmă cu câteva zile nu recunoştea că deţine un program chimic militar, este abilă în măsura în care are acoperire şi succesul ţine de momentul ales de ministrul rus de Externe de a emite această propunere. Ca în timpul Războiului Rece, când fosta URSS se înfrunta prin intermediul ţărilor terţe, Siria se află astăzi în epicentrul bătăliei dintre Est şi Vest.
De această dată, Moscova pare să fi obţinut un avantaj – posibil temporar – asupra Washingtonului. Blocând orice iniţiativă internaţională vizând imixtiunea în războiul civil sirian, Vladimir Putin şi-a impus „niet-ul” la toate rezoluţiile din Consiliul de Securitate. Când metoda nu a mai funcţionat a acţionat, a trecut la blocaj diplomatic pentru a-şi apăra interesele, temporizând menţinerea la putere a aliatului său sirian, Bashar al-Assad. Putin, ca un bun judoka, ştie perfect să profite de slăbiciunile adversarilor pentru a-i dezechilibra.
Faţă de „războinicul” Washington, s-a poziţionat ca „pacifist” şi ca alternativă la soluţiile americane. Dar în dosarul sirian, „succesul diplomatic” al Moscovei ar putea fi efemer, arată analiştii. În aşteptarea votului în Congresul american asupra unor eventuale lovituri militare în Siria, statu-quo sirian este un motiv de satisfacţie pentru Kremlin. Parisul şi Washingtonul nu ascund în culise convingerea asupra naturii destabilizatoare a propunerii ruse, dar nu au altă opţiune pe moment decât să accepte „o propunere interesantă”. Propunere care suscită însă numeroase întrebări politice, tehnice şi industriale inerente caracteristicilor specifice ale armelor chimice. Ar trebui mai întâi ca Damascul să recunoască oficial deţinerea de stocuri de arme chimice militare. Experţi în controlul armamentelor evidenţiază enormele riscuri legate de distrugerea stocurilor chimice, l operaţiune complexă şi riscantă în mijlocul unui război civil care face ravagii. Obama a utilizat un discurs televizat pentru a pregăti calea pentru o posibilă soluţie diplomatică asupra Siriei, dar a subliniat că soluţia militară rămâne pe masă, considerând că planul de dezarmare propus de Rusia este doar un pretext de a întârzia acţiunea militară.
Assad petrece
Preşedintele sirian a sărbătorit miercuri ziua sa de naştere (48 de ani) după ce a reuşit să îndepărteze perspectiva loviturilor militare care urmau să fie proiectate de SUA şi Franţa, care îl acuză de folosirea armelor chimice contra populaţiei civile. Un site sirian pro-regim a chemat locuitorii Damascului să îşi manifste susţinerea faţă de şeful statului, participând la bordul maşinilor la un cortegiu în cartierul Mazze, din centrul capitalei. Oftalmolog format în Marea Britanie, tată a trei copii, Bashar al-Assad a succedat tatălui său, Hafez, mort în 2000, în timp ce acest post urma să îi revină fratelui său mai mare, Bassel, dispărut într-un accident de maşină. El face faţă din martie 2011 unei revolte care s-a transformat în rebeliune armată şi a făcut peste 100.000 de morţi.
