Preşedintele rus, Vladimir Putin, izolat şi criticat pentru implicarea în criza din Ucraina, a sosit luni la Cairo într-o vizită de stat de două zile, prima efectuată în Egipt în zece ani, considerată de analişti drept o încercare de a-şi avansa pionii în plan diplomatic şi economic. Într-un interviu acordat publicaţiei egiptene Al Ahram, liderul rus îşi menţine poziţia privind conflictul ucrainean şi neagă orice implicare, în timp ce occidentalii speră ca miercuri, la Minsk, Putin să accepte o reglementare a situaţiei devenită foarte gravă, cu lupte violente în estul ucrainean, şi posibilitatea ca SUA să decidă livrarea de arme către Kiev.
Preşedintele rus a sosit luni la Cairo, la invitaţia omologului său egiptean, pentru a încerca întărirea influenţei Rusiei în Egipt, ţară ale cărei relaţii cu marele aliat american sunt uşor umbrite de implacabila represiune a opoziţiei. Experţii susţin că Egiptul, ţara cea mai populată dintre ţările arabe, un tradiţional aliat al Washingtonului, face parte dintre ţările unde Rusia, izolată şi criticată de Occident, încearcă să îşi plaseze pionii în planurile economic şi diplomatic. Noul şef al statului egiptean, Abdel Fattah al-Sissi, fostul şef al armatei, a venit la putere după ce a destituit şi a determinat arestarea la jumătatea anului 2013 a predecesorului său, preşedintele islamist Mohamed Morsi, provenit din mişcarea Fraţii Musulmani. Au urmat procese şi sute de condamnări la moarte, politica de eliminare a opoziţiei fiind denunţată de capitalele occidentale.
Moscova, care nu a emis niciodată rezerve asupra drepturilor omului după căderea lui Morsi, a apărut în 2013 ca principala capitală ne-arabă care a susţinut puterea provenită din armată. Pe atunci ministru al Apărării, al-Sissi s-a deplasat la Moscova în februarie 2014 şi după alegerea sa ca preşedinte i-a făcut o vizită lui Putin la reşedinţa de vară din Soci, în august. Încă de la prima vizită, cei doi au discutat despre livrări de armament rusesc Egiptului, aflat într-un val fără precedent de atentate care vizau forţele de ordine, perpetuate de grupuri jihadiste ca opoziție la represiunea manifestaţiilor islamiste. „Putin continuă să profite de ambiguităţile şi contradicţiile politicilor occidentale faţă de Orientul Mijlociu“, arată Anna Borşevskaia, specialistă în Rusia la Washington Institute For Near East Policy, precizând că „atâta vreme cât Washingtonul critică reculul Egiptului în plan democratic, lasă o uşă deschisă pentru Putin (…) pentru a-şi întări influenţa în detrimentul intereselor americane“.
Kremlinul anunţa că cei doi preşedinţi vor acorda o atenţie specială întăririi legăturilor comerciale şi economice între cele două ţări, creşterii cooperării în lupta contra terorismului şi vor aborda conflictele din Siria, Irak, Libia şi criza israelo-palestiniană. Media rusă asigura în septembrie că Egiptul şi Rusia vor semna acorduri privind livrarea de sisteme de apărare anti-aeriană, elicoptere şi avioane de luptă în valoare de 3,5 miliarde dolari, finanţaţi de Arabia Saudită. De atunci, nimic nu a mai răsuflat despre acest subiect.
Idei fixe şi minciuni
Cu două zile înaintea unui summit cvadripartit la Minsk, Vladimir Putin şi-a reafirmat în ziarul egiptean Al Ahram poziţia privind conflictul ucrainean. După vizita din Egipt, Putin va merge miercuri în capitala Belarus unde se va întâlni cu preşedintele francez, François Hollande, cu cancelarul german, Angela Merkel, şi cu preşedintele ucrainean, Petro Poroşenko. Dar, avertizează Putin, summitul nu va avea loc „dacă nu se vor acorda poziţiile până atunci“ între diferitele păţi implicate în acest conflict.
În interviu, liderul de la Kremlin estimează că Kievul trebuie să pună capăt operaţiunilor militare în estul ţării şi să înceteze presiunile economice asupra regiunilor controlate de rebelii separatişti (pro-ruşi, n.n.).
De asemenea, Putin a repetat că violenţele sunt consecinţa unei „lovituri de stat“ susţinută de occidentali care a dus la căderea preşedintelui pro-rus Viktor Ianukovici, anul trecut. „Ultranaţionaliştii care au preluat puterea se folosesc de forţa militară pentru a împinge ţara la marginea rupturii şi au angajat un război fratricid“.
Desigur, nici un cuvânt despre susţinerea sa militară acordată rebelilor sau despre trupele regulate ruse pe solul ucrainean.
Dimpotrivă, a avertizat Kievul că se află „pe o cale fără ieşire spre o mare catastrofă“ prin operaţiunile militare şi presiunile economice contra grupurilor rebele separatiste din estul Ucrainei.
Putin nu a dat nici un semn că ar da măcar un pas înapoi în criza ucraineană şi vrea să pună capăt aşa-numiţilor „anti-terorişti“ care se opun rebelilor separatişti pe care îi susţine.
