In timp ce toate privirile au fost atintite in ultimul timp asupra a ceea ce se petrece in Europa, liderul de la Kremlin si-a tesut cu migala o retea de „relatii” in care Rusia se afla distribuita in rolul principal. Vladimir Putin se prezinta la summitul G8 din Scotia, care incepe astazi, mai putin ingrijorat din cauza temei principale a reuniunii, datoria africana, decat de necesitatea ameliorarii imaginii Rusiei inainte de a-si asuma presedintia grupului celor mai dezvoltate state ale planetei. Obiectivul central al sefului statului rus este de a intari rolul, adesea controversat, al tarii sale in acest club de elita ce cuprinde Germania, Canada, SUA, Franta, Italia, Japonia, Marea Britanie si… Rusia. Numai ca razboiul din Cecenia, controlul asupra presei, puterea crescanda a lui Putin si recentul proces al patronului Iukos au determinat criticii sa sustina ca Rusia nu trebuie sa prezideze G8. Dar Putin s-a pregatit temeinic si la summitul de la Gleneagles va aminti importanta geopolitica si economica a Rusiei, in special faptul ca detine enorme resurse de energie. „Intreaga lume intelege acum ca stabilitatea mondiala este imposibila fara Rusia”, declara unul dintre consilierii presedintelui Putin ca preambul. Putin a participat ieri la Astana la summitul Grupului de la Shanghai, unde Rusia, China si tari din Asia Centrala au declarat ca resping orice ingerinta din afara in afacerile lor interne, denuntand orice dorinta de „a stabili un monopol” in afacerile internationale, mesaj indirect adresat Statelor Unite. Grupul de la Shanghai doreste sa-si extinda sfera de influenta, presa rusa subliniind ca ambitia este de a deveni „o alternativa la NATO”, permitand Moscovei si Beijingului „sa actioneze contra influentei SUA” in Asia. Grupul doreste nu doar extinderea geografica a activitatii, ci si stabilirea de „reguli de joc”, unice, pe o mare suprafata a Asiei Centrale si pana pe subcontinentul indian. Iar conceptia antiterorista aleasa ca portdrapel va permite actiuni contra influentei Washingtonului in regiune si impiedicarea altor „revolutii colorate”, referire la miscarile populare care au rasturnat regimurile din Georgia in 2003, din Ucraina in 2004 si din Kirghizstan in mai 2005. Anterior acestui summit Putin l-a primit la Kremlin pe omologul sau chinez, cu care a semnat o declaratie comuna asupra „ordinii mondiale in secolul al XXI-lea”, o „alianta strategica” ruso-chineza creata pentru contracararea influentei americane in Asia Centrala, unde SUA detin baze militare si sustin schimbarile de regim in vederea democratizarii.
Putin are mare grija si de relatiile sale speciale cu presedintele francez, Jacques Chirac, si cancelarul german, Gerhard Schroder, doi aliati care nu il lasa la greu. Pentru a etala aceste bune relatii, el i-a invitat zilele trecute in enclava Kaliningrad la aniversarea a 750 de ani. Or si dansul europenilor in jurul lui Putin este tot urmarea faptului ca Europa depinde si ea de livrarile de gaze sau petrol din Rusia si, asa cum declara Moscova, „resursele sale de energie pot asigura stabilitatea in alte tari”…