Un copil din clasa a VII-a de la Şcoala I.L.Caragiale din Piteşti a manifestat un comportament violent, motiv pentru care colegii săi au refuzat să participe la cursuri. Elevii și părinții au protestat, timp de trei zile, împotriva primirii la şcoală a copilului cu presupus ADHD. Băiatul a fost diagnosticat cu cancer şi i s-au dat 1% şanse la viaţă.
Doctorulul în psihologie Geanina Cucu Ciuhan consideră că “hiperactivitatea cu deficit de atenție (ADHD) este o tulburare neurologică, studiile anatomice făcute pe acești pacienți arătând clar modificări neuro-anatomice la nivelul mai multor regiuni corticale. O parte dintre acești copii prezintă doar o întârziere a dezvoltării grosimii corticale la nivelul lobilor frontali, iar aceștia răspund la tratament și recuperează această întârziere până spre 10-11 ani”.
În opinia specialistului, sunt însă și cazuri mai grave, cum este probabil cel de la Pitești, care nu răspund la tratament, și la care evoluția este inversă, cu scădere progresivă a volumului hipocampusului. În timp, acești copii dezvoltă pe lângă ADHD și alte tulburări asociate, cel mai adesea tulburări de învățare, opoziționism sau tulburare de conduită. “Agresivitatea nu este un simptom al ADHD-ului, ci al tulburării de conduită. Copilul devine agresiv tocmai din cauza atitudinii de intoleranță a anturajului, care îl critică constant pentru reacții pe care el oricum nu le poate controla. În spatele agresivității acestor copii este de fapt o suferință emoțională profundă, o imagine de sine scăzută, anxietate și tristețe”, declară prof. univ. dr. Geanina Cucu Ciuhan, directorul Minnie Psychological Center.
Intervenția psihologică în aceste cazuri este una complexă, cuprinzând psihoterapia individuală a copilului pentru rezolvarea dificultăților emoționale și controlul impulsurilor, psihoterapia familiei, pentru modificarea stilului de parenting și a pattern-urilor de comunicare cu copilul, precum și un program riguros de management comportamental al copilului la școală, adaugă profesorul Geanina Cucu Ciuhan. “În asemenea situaţii, rolul psihologului școlar este esențial, deoarece el trebuie să dezvolte programe de psihoeducație complexe în care să implice copilul, colegii lui de clasă, profesorii și părinții. Pe măsură ce copilul se va simți acceptat și înțeles, comportamentele agresive vor dispărea”, conchide doctorul în psihologie Geanina Cucu Ciuhan.
