Trupa „Provincialii” e formată din 12 muzicieni deosebit de talentaţi. Vocile celor trei solişti, Ionuţ Ungureanu, Monica Mândrescu şi Aliona Triboi, sunt însoţite de ritmurile şi tonalităţile instrumentelor, printre care la loc de cinste sunt ţambalul, naiul şi acordeonul la care interpretează virtuozi de la Chişinău.
Am încercat şi noi, într-un scurt interviu, să aflăm câte ceva despre ei.
În primul rând, de ce vă numiţi „Provincialii”?
Suntem cu toţii originari din provincie, locuim în provincie şi nici nu avem de gând să ne mutăm în Capitală. Asta ne face să rămânem „provinciali” potrivit dicţionarului, nu-i aşa? În ceea ce priveşte muzica pe care noi o facem, lucrurile sunt diferite. Este o mare provocare să reînvii tradiţiile fără să le trădezi şi să eviţi capcana unei simple reproduceri. În plus, ne dorim ca muzica noastră să hrănească imaginarul publicului nostru. Şi, de ce nu, să pornească în căutarea propriului Graal, mai ales că fiecăruia i se poate arăta altfel.
De ce „Provincialii” vin din când în când la Bucureşti?
Pentru că, dacă vrei ca ceea ce faci să dăruieşti întregii lumi, trebuie să te arăţi întregii lumi. Este adevărat că dintr-un colţ vezi mai bine, dar ca să fii văzut trebuie să te afli în centru. În acest caz, spaţiul central de vizibilitate este, incontestabil, Bucureştiul.
Din moment ce discul poartă numele „Aniversaria”, înseamnă că el celebrează ceva, nu?
Eugen Radu: Da, celebrează un deceniu de existenţă pentru trupa „Provincialii”. Au fost zece ani de cântec, de pasiune şi de prietenie, iar dacă fanii se regăsesc în muzica noastră şi vibrează la mesajul nostru, înseamnă că au fost zece ani cu folos. Prin „Aniversaria” le mulţumim fanilor, care ne sunt alături şi care ne-au susţinut în toţi aceşti ani. Sărbătorim publicul, pentru că el este măsura unui artist.
Ionuţ Ungureanu: „Aniversaria” celebreaza totodată dragostea şi bucuria de a trăi. Am inclus pe acest disc piese de pe cel mai recent album „Provincialii”, „Ochi de catifea” şi hituri de pe albumul „Chitara Maita”. Este o paletă rară de trăiri şi sentimente, sufletul nostru transpus în muzică.
„Provincialii” urcă pe scenă cu 12 muzicieni. Este o formulă care vă avantajează?
Eugen Radu: Ne-am dublat componenţa în 2008, când am cunoscut valoroşii muzicieni de la Chişinău care au devenit membri ai trupei noastre. Ei sunt Mihai Amihălăchioaie – dirijor al Teatrului Naţional de Operă şi Balet Chişinău, Sandu Rotaru – violonist de excepţie şi prim-solist al Orchestrei Naţionale de Cameră din Chişinău, Marin Gheras – naist, artist emerit; Grigore Severin – ţambal, artist emerit. Tot de la Chişinău este şi solista noastră, Aliona Triboi. De Monica Mândrescu, Moni-k, ne leagă o prietenie veche. În 2004 am participat împreună la selecţia finală a Eurovision cu melodia „Promise me”. Colaborarea a devenit permanentă, iar Monica este solistă a trupei, dar şi textiera mai multor piese de pe albumul „Ochi de catifea”. Credem că este nu neapărat o formulă de succes, ci mai curând viziunea noastră despre muzică. Şi este o formulă restrânsă, dacă ne gândim că albumul „Ochi de catifea” a fost înregistrat cu aportul a 200 de muzicieni.
Ionuţ Ungureanu: S-a întâmplat să fie numărul doisprezece. Nu suntem mistici, nu l-am căutat, dar se pare că semnifică ceea ce este complet, ce formează un întreg, o unitate perfectă. Toţi suntem unul sau, mai bine zis, una – muzica.
Sunteţi pregătiţi şi pentru insucces?
Totul se învaţă, chiar şi să cazi. Şi să te ridici de fiecare dată – în asta constă curajul omului mereu vulnerabil în faţa încercărilor vieţii, dar cu inima voioasă şi ochii strălucitori. Oricum, succesul este direct proporţional cu efortul depus pentru a-l dobândi, iar talentul nu poate fi valorificat decât prin multă muncă. În plus, în domeniul muzical succesul are şi o unitate mai specială de măsură – publicul.
Ce reprezintă cel mai nou album pentru voi?
Cred că sufletele noastre s-au materializat într-o formă concretă în acest album. Îl dăruim publicului cu pasiunea unui îndrăgostit. Poate fi chiar declaraţia noastră de dragoste pentru fani, pentru muzică, pentru viaţă. Iar dacă cei care ne ascultă albumul ne vor împărtăşi dragostea, putem spune că am reuşit.
Care vă e scena cea mai dragă dintre toate cele pe care aţi concertat?
Ionuţ Ungureanu: Fiecare concert este unic şi asta e minunat. Am cântat şi în faţa unui public care nu ne cunoştea şi efectul a fost formidabil, dacă mă gândesc la concertul din toamna anului trecut de la Moscova. Am fost onoraţi să cântăm în Sala Kremlinului, pentru cele mai înalte oficialităţi ale Rusiei, dar cel mai mult ne-a bucurat că am reuşit să aducem voie bună, iar întregul auditoriu a dansat şi a cântat împreună cu noi. Am fost singurii dintre cei 120 de artişti invitaţi care au cântat live şi, deşi fiecare artist se prezenta cu o singură piesa, noi am cântat patru, la cererea celor prezenţi.
Eugen Radu: Scena ne este dragă pentru că este locul manifestării noastre artistice. Este asemenea spaţiului magic din basme unde se petrece miracolul comuniunii dintre artist şi public. Indiferent unde este amplasată şi din ce este făcută, este până la urmă un obiect însufleţit de artist şi sfinţit de public. Şi tocmai pentru a fi aproape de fanii noştri, începem acum, la sfârşitul lunii martie, un turneu. Pornim cu patru oraşe din Moldova şi ne dorim să ajungem în cât mai multe locuri din ţară. „Poveste de iubire”, aşa se va numi turneul, şi vom cânta în Botoşani, pe 28 martie, la Teatrul „Mihai Eminescu”, în Suceava, pe 29 martie, la Casa de Cultură a Sindicatelor, în Piatra Neamţ, pe 30 martie, la Casa de Cultură a Sindicatelor, şi în Bacău, pe 31 martie, la Filarmonica „Mihail Jora”.
De ce „Poveste de iubire”? Este iubirea cea mai accesibilă temă muzicală?
Eugen Radu: Iubirea, atât de diversă şi imprevizibilă, atât de pură sau pasională, este cheia universului şi esenţa umanităţii. Nu o spunem noi, ci alţii mai înţelepţi. Iubirea este atât de mare, multă şi variată, încât poate fi o sursă permanentă de inspiraţie şi neobosită generatoare de frumos.
Ionuţ Ungureanu: De altfel, iubirea este indisolubil legată de muzică, poezie şi artişti. Şi, cum spunea Shakespeare, „dacă muzica este hrana dragostei, atunci… cântaţi!”.
„PROVINCIALII”
Componenţa trupei:
Ionuţ Ungureanu, Monica Mândrescu, Aliona Triboi – solişti
Eugen Radu – clape
Alexandru Rotaru – vioară
Mihai Amihălăchioaie – acordeon
Marin Gheras – nai
Costel Constantinescu – chitară
Emil Marcu – bas
Adrian Ghiaur – tobe
Grigore Severin – ţambal
Ion Surguci – clape