-3.1 C
București
joi, 13 februarie 2025
AcasăSpecialProtestatarii vs. cinismul statului şi al societăţii

Protestatarii vs. cinismul statului şi al societăţii

Canalizarea tuturor energiilor spre un subiect de nişă precum Roşia Montană (oricât de necesară şi meritorie ar fi aceasta) demonstrează o lipsă a conştiinţei strategice din partea mişcărilor de protest de amploare, din România ultimilor ani. Nu acelaşi lucru s-a întâmplat în Turcia, în vara aceasta, unde protestele împotriva distrugerii Parcului Gezi, din Istanbul, au căpătat, rapid, o încărcătură mult mai profundă.

Scurta „eră a raţiunii“ din prima jumătate a anului 2013, în care preşedintele Bă­ses­cu şi premierul Ponta au ajuns la un acord în privinţa numirii procurorilor în func­ţiile cheie rămase vacante, pare să fi apus de mult.

Este greu de crezut că pre­şe­din­tele Băsescu ar fi putut încheia un gentleman’s agreement (în­ţelegere verbală bazată pe în­cre­dere reciprocă) cu premierul, da­că ar fi bănuit că există riscul ca Ponta să-şi recreeze imaginea de şmecher şi să dispună înlăturarea celor mai performanţi dintre procurorii DNA, la nici şase luni dis­tanţă. Decizia lui Băsescu de a încheia un pact politic, în loc să lase procesul de numire în funcţii să-şi urmeze cursul – de­­cizie care s-a bucurat, la momentul res­pectiv, de sprijinul principalilor parteneri străini ai României –, i-a deziluzionat pe o parte dintre susţinătorii publici ai po­li­ticilor anticorupţie promovate de pre­şe­dinte. Iar acum, Băsescu se simte înşelat de un adversar mai abil, care nu se teme de o reacţie negativă violentă din partea co­munităţii internaţionale. Ponta a avut grijă să încheie acordul pentru un nou îm­prumut cu instituţiile financiare inter­na­ţionale înainte de a da lovitura împotriva DNA şi e conştient că Germania, statul ca­re urmăreşte cu cea mai mare atenţie evo­luţia României, este preocupată de cons­truirea unei noi coaliţii, cel puţin până la începutul anului următor.

În 6 octombrie, numărul considerabil de ma­nifestanţi care au umplut străzile Bucu­reştiului, protestând împotriva încer­că­rilor guvernului de a demara foarte re­pe­de proiectul minier de la Roşia Mon­tană, a oferit şansa creării unei solidarităţi cu reformiştii atât de criticaţi din sistemul ju­ridic. Însă protestatarii au refuzat să ur­meze sfatul unuia dintre susţinătorii miş­cării, sociologul Mircea Kivu, acela de a măr­­şălui prin faţa sediului DNA. În schimb, au as­cultat discursul dur al lui Claudiu Cră­ciun, unul dintre principalii organizatori ai protestului, potrivit căruia „lupta pe te­ma justiţiei este doar o luptă convenabilă pentru ei, o continuare a isteriei din 2012“.

Citeşte continuarea în Revista 22

Cele mai citite

Lasconi îi cere lui Bolojan să desecretizeze cheltuielile Administraţiei Prezidenţiale și să explice motivele anulării alegerilor prezidenţiale

Preşedintele USR, Elena Lasconi, îi transmite preşedintelui interimar, Ilie Bolojan, că „cel mai firesc gest” ar fi acum să desecretizeze cheltuielile Administraţiei Prezidenţiale, dar...

Marea Britanie vrea Ucraina în cea mai puternică poziție posibilă la negocierile de pace cu Rusia

Marea Britanie susține dorința președintelui american Donald Trump de a pune capăt războiului din Ucraina, iar prioritatea țării este ca Ucraina să fie în...

Declin în industria României: scădere de 1,5% în 2024

Industria românească a încheiat anul 2024 cu o scădere de 1,5% a producției, potrivit datelor publicate joi de Institutul Național de Statistică (INS). Toate cele...
Ultima oră
Pe aceeași temă