Bruxelles ridică tonul faţă de guvernul eurosceptic polonez, Varşovia acuză Comisia Europeană de „şantaj“.
Zeci de mii de persoane au manifestat sâmbătă la Varşovia şi în alte oraşe poloneze în favoarea democraţiei şi împotriva politicii guvernului conservator actual. Peste 50.000 de polonezi au defilat la Varşovia strigând „Libertate! Egalitate! Democraţie!“ pentru comemorarea primelor alegeri poloneze parţial libere, acum 27 de ani, şi au protestat contra a ceea ce ei consideră a fi tendinţele autocratice ale executivului. În fruntea cortegiului, unde fluturau drapelele europene şi poloneze, se aflau foştii preşedinţi Bronislaw Komorowski şi Alexandre Kwasniewski. La 4 iunie 1989, Polonia a cunoscut gustul democraţiei odată cu primele sale alegeri parţial libere care au participat şi au dus la căderea regimului comunist. Manifestaţiile au fost organizate de Comitetul pentru apărarea democraţiei (KOD), mişcare născută din opoziţia la reformele conduse de partidul Lege şi Justiţie, la putere din noiembrie. Printre reformele controversate, unele criticate de UE, figurează în special cele care întăresc controlul asupra media şi o diminuare a puterii Curţii Constituţionale.
După ce a temporizat, Comisia Europeană a depăşit un nou prag în procedura inedită declanşată contra Varşoviei, adresându-i un „aviz asupra statului de drept“ prin care speră să determine puterea conservatoare poloneză să revină asupra reformelor sale din jurisdicţia constituţională.
Concret, Bruxelles a transmis Poloniei un avertisment oficial asupra schimbărilor care pun în pericol Curtea Constituţională şi dau guvernului puteri mai mari, o decizie fără precedent care poate duce la sancţiuni contra ţării. Frans Timmermans, prim-vicepreşedinte al Comisiei Europene, a anunţat că a adoptat o „opţiune“ formală asupra „statului de drept“ în Polonia şi mai precis asupra actelor legislative ale guvernului condus de Beata Szydlo, una din primele intenţii fiind preluarea în mâini a Curţii Constituţionale. Publicarea unui aviz formal reprezintă o presiune asupra Poloniei şi este prima oară când executivul european critică un stat membru pentru a se conforma procedurii regulii de drept. Guvernul de la Varşovia a reacţionat cu enervare şi a acuzat Bruxelles că şantajează Polonia într-o tentativă de a forţa ţara să primească mai mulţi refugiaţi sirieni. Şeful diplomaţiei poloneze, Witold Waszczykiwski, a minimalizat acest avertisment estimând că este vorba de „o opinie, o sugestie care nu ne obligă la nimic“.
Este vorba de o etapă suplimentară în cadrul procedurii inedite lansată în ianuarie contra Varşoviei după ce Partidul Lege şi Justiţie (PiS, dreapta suveranistă şi populistă) a câştigat alegerile, în toamna anului 2015. Încă departe de eventuale sancţiuni – pe care Comisia Europeană le poate recomanda în virtutea unui dispozitiv de supraveghere adoptat în primăvara lui 2014 – această „opţiune“ arată că dialogul instaurat de Bruxelles poate încerca să convingă Polonia să revină ca aceste legislaţii să nu avanseze. După venirea la putere a PiS, Parlamentul polonez a adoptat o lege care permite guvernului să numească judecătorii pe care îi alege în cea mai înaltă instanţă judecătorească şi să nu îi recunoască pe cei aleşi de predecesorul său, partidul liberal Platforma Civică. Experţii juridici consultaţi de Consiliul Europei au concluzionat că schimbările încalcă regula dreptului, democraţia şi drepturile omului. Dacă Polonia refuză să dea înapoi, ar putea face faţă sancţiunii de a fi privată de dreptul de vot în UE, deşi Bruxelles este susceptibil să se confrunte cu opoziţia altor state membre ale UE dacă ar merge pe această cale.
