25.2 C
București
luni, 6 mai 2024
AcasăSpecialRetailerii: Legea supermarketurilor este imposibil de aplicat pentru produsele românești

Retailerii: Legea supermarketurilor este imposibil de aplicat pentru produsele românești

Legea supermarketurilor, care prevede că magazinele mari vor fi obligate să se aprovizioneze cu produse alimentare pe lanţul scurt, a fost promulgată de președintele Klaus Iohannis, dar actorii pieţei de retail cu produse de acest tip spun că legea aceasta este un act normativ cu semnificaţie electorală şi nu se poate aplica.
 
Potrivit Legii, „lanţul scurt de aprovizionare e un lanţ de aprovizionare care implică un număr limitat de operatori economici în activităţi de cooperare şi de dezvoltare economică, la nivel local şi regional, şi relaţii strânse între producători, procesatori şi comercianţi".
 
S-a discutat în ultimul timp, în mediul public românesc, despre acest proiect de lege ca fiind cel în baza căruia în supermarketuri 51% din produse să fie româneşti. Dorin Cojocaru, unul dintre Federaţiei Patronale din Industria Alimentară Romalimenta, atrage atenţia că acum în lege nu scrie “produs românesc”, ci se vorbeşte despre” lanţul scurt”. “Asta este propagandă politică. Dacă în lege nu scria «lanţul scurt», ci produs românesc, i-o întorcea şi Curtea Constituţională, şi Bruxelles-ul”, spune Cojocaru.
 
Conform unui regulament european, logica lanţului scurt este de a reduce numărul de intermediari. Trebuie ca produsul să ajungă de la producător direct la consumator. Poate să fie un producător din Bulgaria sau din Polonia, care să se ducă direct la consumator, explică expertul.
 
Dar între producător şi consumator este în general un lanţ de tip retail, nu un lanţ din acesta scurt. “Cel mai bun exemplu de lanţ scurt se găseşte în pieţele din marile oraşe. Producătorul vinde direct consumatorului. Lanţuri scurte se pot aplica numai la legume – fructe sau la produsele tradiţionale româneşti. De exemplu, la produsele lactate, nu poţi să vinzi lapte crud decât în dozatoarele automate. Caşcavalul etc. sunt produse procesate. Eu, între fermier şi consumator, pe produse lactate, am centru de colectare a laptelui, procesator, distribuitor, hypermarket. Acesta nu este un lanţ scurt, este un lanţ clasic pe producţie industrială”, explică responsabilul Romalimenta, care are afaceri în industria lactatelor.
 
Sorin Minea, un alt lider Romalimenta, însă cu afaceri în industria procesatelor din carne, susţine că preşedintele Klaus Iohannis a promulgat această lege pentru că dacă s-ar fi opus iniţiatorii ar fi spus că e antiromân. “Au făcut o lege care nu se poate aplica, care necesită norme de aplicare, care vor fi făcute într-un an de zile (mă şi pufneşte râsul), şi care s-ar putea să aducă prejudicii pieţei şi prejudicii consumatorului. Aşa se întâmplă când dai legi populiste, fără să te gândeşti înainte. Este o lege făcută electoral, de nişte oameni care au făcut foarte multă politică, dar n-au făcut niciodată o chestie economică.  Întotdeauna va fi necesară o lege care să taie din puterea supermarketurilor, ca să permită o negociere omenească. Dar aceasta este o lege făcută fără să te gândeşti”, spune Minea.
 
Totuşi, se poate aplica legea aceasta cumva? Responsabilul Romalimenta arată că oricum în primele zile nu intră în vigoare decât prima parte a legii, iar pentru restul “trebuie norme metdologice. Acestea se aplică după nouă luni, după ce Comisia Europeană este de acord. Deci ar fi să se aplice undeva pe la anul. Următorul guvern va avea pisica aceasta normativă în curte şi nu ştiu cum o va aplica”.
 
Unde este problema acestei legi? La servicii şi taxe şi la termenele de plată, explică Minea, care deţine pe piaţa românească marca Angst. “Noi, procesatorii, suntem sub incidenţa unor contracte. Acestea nu pot fi schimbate în câteva zile. Este imposibil. Nu se poate, omeneşte vorbind. Unul dintre servicii, în afară de poziţionarea de raft, de închirierea de raft (chestia asta o fac eu că aşa vreau, se numeşte marketing), este serviciul de transport”, arată Radu Minea.
 
Întreprinzătorul este profund deranjat de accepţiunea românească legală a “lanţului scurt”. “Eu duc marfa în platformă, iar supermarketul mi-o livrează în reţeaua lui din ţară. Acesta este un serviciu. Eu plătesc. Dacă supermarketul nu mai poate să-mi factureze serviciul, în numele lanţului scurt, eu va trebui să-mi duc singur marfa în toată ţara. Habar n-am cum voi proceda!”. 
Cele mai citite

Ambasada britanică prezintă un ursuleț Paddington decorat cu simboluri românești, în cinstea Paștelui ortodox

Ambasada Marii Britanii la București a creat un ursuleț Paddington decorat cu simboluri românești, pentru a marca Paștele ortodox. Paddington este o jucărie de pluș...

Armata israeliană a început evacuarea civililor din Rafah, înaintea unei posibile ofensive

Armata israeliană a început evacuarea civililor din orașul Rafah, aflat în sudul Fâșiei Gaza, aparent în cadrul pregătirilor pentru o operațiune militară în această...

VIDEO. Poli Iași obține victoria în partida cu FC Hermannstadt

Într-un meci tensionat din cadrul etapei a opta a fazei play-out a Superligii de fotbal, Politehnica Iași a reușit să învingă echipa FC Hermannstadt...
Ultima oră
Pe aceeași temă