La Curtea Marţială din Fort Meade, Maryland, a început procesul tânărului soldat american Bradley Manning, judecat pentru una dintre cele mai importante scurgeri de documente secrete din istoria americană. Experţi juridici avertizează că procesul ar putea constitui un precedent ce va afecta libertatea cuvântului şi va face din internet o zonă a pericolelor.
Considerat de unii erou, de alţii trădător, acuzatul în vârstă de 25 de ani a recunoscut deja că a descărcat şi plasat pe site-ul internet al WikiLeaks mii de rapoarte militare clasificate „strict secret de apărare“ şi telegrame ale Departamentului de Stat. Un adevărat tezaur de secrete de stat. Dar a negat că a dorit să „discrediteze“ SUA, aşa cum afirmă acuzarea şi a declarat că a încercat să „provoace o dezbatere publică“ privind războaiele din Irak şi din Afganistan.
Dimpotrivă, guvernul ame-rican avansează ideea că ex-soldatul a pus „conştient” SUA în pericol divulgând aceste documente secrete, la care a avut acces în cadrul funcţiilor sale de analist al serviciului de informaţii în Irak, din noiem-brie 2009 până la arestarea lui, în mai 2010. El este acuzat de „înţelegere cu inamicul“, concret cu Al Qaeda, şi intenţionează să se dovedească cum informaţiile dezvăluite au ajuns în mâi-nile organizaţiei teroriste. Acu-zarea vorbeşte de 700.000 de documente clasificate şi de 22 de postări pe net, din care doar 10 sunt recunoscute de Manning. Tânărul riscă închisoare pe viaţă dacă judecătorul militar Denise Lind, care prezidează Curtea Marţială, decide că este vinovat că a ajutat duşmanul Statelor Unite. Dintre cei 150 de martori chemaţi la bară, 24 vor depune mărturie cu uşile închise, în special ambasadori şi responsabili ai serviciilor secrete, ca şi un membru al comandoului care a participat în mai 2011 la atacul contra bunkerului lui Ossama bin Laden din Pakistan şi care va declara, departe de privirile media, dacă documente divulgate de Manning au fost descoperite în ascunzătoarea liderului Al Qaeda.
Partizanii lui Manning, veniţi să-l susţină în faţa bazei militare Fort Meade, îl prezintă ca pe un erou al păcii, care a denunţat cu curaj abuzurile po-li-ticii externe americane.
Critici contra Casei Albe
Procesul Manning capătă o rezonanţă specială în timp ce Administraţia Obama se află sub tirul criticilor din cauza ofensivei acesteia contra scur–gerilor de informaţii, după descoperirea unor date telefonice la ziarişti de la Asso–ciation Press şi Fox News.
Din 2009, Administraţia Obama a urmărit în justiţie şase persoane pentru că au oferit ziariştilor informaţii secrete privind securitatea naţională. Urmăririle au fost decise în vir-tutea legii Espionage Act din 1917, o lege care nu a fost invocată decât de trei ori până în 2009 – în special în 1973, în afacerea numită „documente de la Pentagon“. Inculpaţii sunt prezentaţi ca „whistleblowe“ care „trag semnale de alarmă“ în numele transparenţei demo-cratice. Cel mai celebru este Bradley Manning. Fostul agent al CIA John Kiriakou a fost condamnat pe 25 ianuarie la 30 de luni de închisoare pentru că a divulgat ziarului New York Times numele agenţilor CIA implicaţi în interogatoriile militanţilor Al Qaeda. Stephen Jin-Woo Kim, specialist în proliferare nucleară la Departamentul de Stat, aşteaptă să fie judecat pentru că a oferit informaţii privind Coreea de Nord transmise ziaristului James Rosen de la Fox News.
Experţii juridici susţin că procesul Manning ar putea constitui un precedent îngri–jorător care va bloca libertatea de expresie şi va face din internet o zonă periculoasă. Laurence Tribe, profesor la Harvard, arată că acuzarea cuiva de ofensă gravă de ajutor dat duşmanului doar pe baza faptului că individul a afişat o scurgere de informaţii pe web face parte din „politica globală a lui Obama de a criminaliza jurnalismul de investigaţie pe scena naţională“.
