Astazi este ultima zi a procesului de la Haga dintre Romania si Ucraina, iar o solutie in acest caz urmeaza sa fie data cel mai probabil la inceputul anului viitor. Desi expertii sustin ca verdictul va fi unul care sa multumeasca ambele tari, ei avertizeaza ca exploatarea resurselor nu se va putea face imediat ce Curtea a deliberat.
Procesul de la Haga dintre Romania si Ucraina, pentru delimitarea platoului continental al Marii Negre din jurul Insulei serpilor, ajunge astazi la final. Daca Romania si-a terminat de expus punctul de vedere la inceputul acestei saptamani, Ucraina trebuie sa prezinte in cursul acestei zile concluziile si pretentiile referitoare la delimitarea pe care o sustine. Miza procesului de la Haga este cantitatea uriasa de hidrocarburi, estimata pana acum la circa un miliard de metri cubi de gaze si la zece milioane de tone de petrol, care ar asigura independenta energetica a celor doua tari timp de mai multi ani. Adrian Severin, fost ministru de Externe in perioada semnarii Tratatului bilateral cu Ucraina, ne-a spus ca "fiecare parte a spus ce se stia inca din 1997" si ca nu crede ca vor exista "surprize" in ultima zi de concluzii a Ucrainei.
Judecatorii au termen intre trei si sase luni pentru a da o hotarare definitiva si irevocabila in acest caz, insa cel mai probabil verdictul va fi cunoscut la inceputul anului viitor. Wiliam Worster, profesor de drept international la Universitatea de la Haga, considera, potrivit NewsIn, ca judecatorii Tribunalului ONU vor incerca "sa dea si sa ia" in mod echitabil pentru cele doua state: "Romania castiga intr-o privinta, Ucraina in cealalta, iar linia de delimitare se va undui in functie de particica castigata de fiecare tara". Totodata, expertul de la Haga a atras atentia ca "nu se pune problema ca in ziua deciziei Romania sa aplaude castigul" si apoi, de a doua zi sa extraga petrolul si gazul.
Pledoaria Romaniei s-a bazat pe faptul ca Insula serpilor este o stanca lipsita de viata economica si sociala si, prin urmare, nu ar trebui luata in considerare atunci cand se face delimitarea platoului continental. Echipa romana a adus ca argumente atat surse din presa autohtona si din cea de la Kiev, cat si documente depuse la Curte de partea ucraineana care catalogau Insula serpilor ca fiind "o stanca solitara si izolata". Pe de alta parte, Ucraina a incercat, in contrapartida, sa demonstreze ca Insula serpilor este o "formatiune naturala" si ca digul Sulina, punctul cel mai avansat de pe coasta romaneasca, este artificial si nu este relevant pentru delimitarea platformei. In argumentatia partii ucrainene, "digul Sulina" ar fi "o fasie de nisip nelocuita", in vreme ce de partea Kievului se poate puncta si lungimea propriei coaste maritime, care este de trei ori mai mare decat cea a Romaniei, motiv pentru care Curtea ar trebui sa decida o delimitare in favoarea Ucrainei.
Boris Tarasiuk, fost sef al diplomatiei de la Kiev, sugera ca intre Romania si Ucraina ar exista o intelegere cu privire la delimitarea platoului continental. Mai mult, in timpul procesului, la Kiev, tot mai multe voci l-au acuzat pe presedintele Ucrainei, Viktor Iuscenko, ca ar fi facut o intelegere cu Romania potrivit careia acesta ar fi dispus sa "vanda" Insula serpilor pentru ca, in schimb, Romania sa sprijine integrarea Ucrainei in NATO.
