Slăbirea creşterii economiei Chinei se repercutează pe Bursele mondiale în timp ce tensiunea dintre Iran și Arabia Saudită a dus la căderea preţurilor petrolului la cele mai joase cote de peste un deceniu. Căderea petrolului a început în Asia de Est, unde decizia Beijingului de a lăsa devalorizarea yuanului a suscitat neliniştea pe pieţele financiare privind economia Chinei şi a unei performanţe net mai scăzută decât sugerează statisticile oficiale.
Căderea preţului petrolului a continuat în Europa, unde concesionarii au calculat că tensiunile dintre cei mai mari doi producători de petrol din lume – Iran şi Arabia Saudită – vor împiedica OPEC să ajungă la un acord asupra reducerilor producţiei petroliere care ar putea stabiliza preţurile, echilibrând oferta cu cererea.
Bursele chineze s-au devalorizat cu 7% joi, antrenând suspendarea Burselor din Shanghai şi Shenzhen. Ca urmare, cele din Tokio şi Hong Kong au pierdut 2,33% şi respectiv 3%. Bursele chineze au închis la scut timp după deschidere, o nouă prăbuşire care a declanşat un mecanism „disjunctor” automatic. Este pentru a doua oară în această săptămână când se activează acest mecanism – Bursele din Shanghai şi Shenzen au închis deja luni, după o cădere de 7%, în mai puţin de 30 minute, provocată de anunţul oficial al unei noi scăderi a yuanului, cea mai puternică din august, în faţa dolarului, când Beijingul a decis o devalorizare-surpriză de circa 5% într-o săptămână.
Bursele europene au fost şi ele afectate şi această degringoladă intervine pe fondul incertitudinilor persistente asupra stării de sănătate a economiei Chinei, a doua la nivel mondial. Este a opta mişcare de scădere consecutivă decisă de autoritatea monetară chineză, relansând îngrijorarea asupra devizei sale. Un yuan mai slab face exporturile chineze mai competitive în plan internaţional, dar avantajează importurile. China a prelungit joi restricţiile vânzărilor acţionarilor, în ajunul expirării unei interdicţii şi după această nouă prăbuşire bursieră. Interdicţia, aplicată din iulie pentru şase luni, face parte dintr-un arsenal alimentat de măsuri pentru contracararea spectaculoasei prăbuşiri din vara lui 2015, când pieţele bursiere chineze au văzut dispărând în aer peste 3.200 miliarde dolari. Ea împiedică „marii acţionari”, cei care posedă peste 5% dintr-o întreprindere cotată, să-şi vândă participarea şi expirarea interdicţiei, la 8 ianuarie, a suscitat temerile brokerilor privind un posibil val de vânzări, imposibile până acum.
China, motiv de îngrijorare
Investitorii se tem că economia chineză este mult mai slabă decât şi-au imaginat şi Beijingul susţine exportatorii chinezi, permiţând deprecierea yuanului. Iar anunţul Coreii de Nord de miercuri, că a reuşit cu succes, în premieră, un test cu bombă cu hidrogen, s-a adăugat pe lista crescândă a îngrijorărilor geopolitice pentru investitori. „Tensiunile geopolitice datorate tensiunilor din Arabia Saudită şi Iran şi testul nuclear al Coreii de Nord au crescut deja riscul. Iar scăderea riscantă a creşterii Chinei este un şoc psihologic suplimentar pentru pieţe, ceea ce a dus la vânzarea masivă de acţiuni”, a declarat Takashi Hiroki, strateg şef la Monex Securities, la Tokio.
Potrivit unui raport al Băncii Mondiale, încetinirea simultană în economiile Brics – Brazilia, Rusia, India, China şi Africa de Sud – va pune în pericol şansele reluării creşterii mondiale în acest an şi riscul economiei mondiale va fi o „furtună perfectă” în 2016. Raportul avertizează că o încetinire sincronizată în cele mai mai mari pieţe emergente ar putea fi intensificată de o nouă criză financiară.
În cazul în care creşterea în economiile Brics cade cu un procent dincolo de aşteptări, Banca Mondială estimează că va întârzia cu 0,8% creşterea pe alte pieţe emergente şi va provoca reducerea creşterii mondiale cu 0,4%. „Un astfel de scenariu de scădere a creşterii Brics va trebui combinat cu turbulenţele din sectorul financiar”.
