E acum un lucru cert: presedintele Basescu nu poate trai altfel decat intr-o continua escaladare. A conflictelor sau a orice ar starni agitatie. Privit din afara, dl Basescu pare o simpla natura certareata. Dar agitatia pe care o intretine in viata publica poate sa fie necesara dupa o atat de lunga stagnare a reformei sistemului colectivist. Pe de alta parte, l-am vazut pe dl Traian Basescu in postura unui foarte potolit presedinte din lumea a treia, citindu-si cu poticneli discursul “de la inalta tribuna” a Adunarii Generale a ONU. In limba engleza, aceea fara de care nici un pilot nu poate ateriza pe vreun aeroport din lume si nici un capitan de nava nu poate intra in vreun port.
Cum a scapat din chingile protocolului si ale unei limbi cam dificile pentru domnia sa, dl Traian Basescu s-a napustit insa asupra ziaristilor romani, la New York, anuntandu-i tot felul de proiecte pe care le va infaptui odata intors in patria pe care o prezideaza. Ca se va schimba Constitutia ca sa nu mai avem doua Camere, ci numai una. Ca se va trece la votul uninominal, cu aceeasi ocazie propice. Pentru ca, la intoarcerea in patrie, presedintele sa declare ca va face un referendum asupra acestor propuneri, singura voce care-l mai intereseaza fiind, pare-se, cea a poporului. Cu alte cuvinte, presedintele “se intoarce la popor”. Asta e, unii, mai nerabdatori, se intorc la Domnul, altii… A mai vrut un presedinte la popor si tineti minte ce-a patit. Dar erau alte vremuri. Numai ca dl Traian Basescu ajunge cam repede “la popor”. Atentie, acest recurs se admite o singura data. Pe urma, asta, poporul, s-ar putea sa nu-l mai creada pe presedinte, chiar daca acesta e convins ca-l are in spate.
Printre amenintarile, binevenite de altfel, pe care presedintele Basescu le trimite spre clasa politico-afacerista e si aceea ca va desecretiza contractul de privatizare a Petrom-ului si atunci sa te tii dezvaluiri. Ar mai fi, insa, si altele de desecretizat in Romania, domnule presedinte. Printre primele, dosarele de Securitate, din care am afla, iarasi, lucruri foarte interesante despre ce cai calarim, sau, mai precis, cine ne calareste in continuare sub diverse forme, de la Parlament si Guvern, si Presedintie desigur, la “directorii de opinie”. Dupa care am putea sa-i “desecretizam” presedintelui Romaniei si dovezile ca puscariile comuniste au facut sute de mii, milioane de victime in Romania.
Dar lista de “boacane” pe care le face presedintele, cu premeditare sau pur si simplu pentru ca e o natura nesupusa, e mult mai lunga si ea este menita sa-i tina in sah pe toti cei care sperau sa mai vegeteze in politica, in timp ce averile lor cresc, puse la adapost sub cine stie ce nume. Nu rareori, insa, dl Basescu da, asa, de-a dreptul, cu bata in balta. Apropo de balta, Ion (Ioan) Alexandru, un poet azi aproape uitat, scria intr-o poezie din anii '60 ca stiuca e necesara intr-un iaz pentru a-i mentine pe crapi in forma, altfel se lenevesc si se flescaiesc. O fi dl Traian Basescu un presedinte-stiuca pentru crapii nostri politici? Si vor fi ei mai suportabili pentru noi, dupa aceste antrenamente fortate? Mai putini parlamentari? Un vis mai vechi. Dar atentie: camera unica sa nu fie… dormitor.
Nu le ramane celor agresati de initiativele prezidentiale basesciene decat sa spere ca vreodata, cat mai repede, presedintele va fi obligat sa se exprime numai in limba lui Shakespeare, ceea ce l-ar cuminti substantial. Dar asta nu se va intampla nici daca vom fi integrati in UE la 1 ianuarie 2007, cum presedintele afirma ca e convins si cum noi, ceilalti, nu prea credem.
