Extrema dreaptă a câştigat net duminică primul tur al prezidenţialelor din Austria, partidele social-democrat şi conservator, reunite în cadrul unei mari coaliţii după 2008, au fost pentru prima oară eliminate din cursă, potrivit primelor proiecţii. O umilinţă spectaculoasă, potrivit media austriacă, care marchează şi finalul unei ere.
Candidatul partidului FPO, Norbert Hofer a obţinut 35,5% din voturi, realizând cel mai bun rezultat al acestei formaţiuni după război la un scrutin naţional în Austria. Un ecologist, Alexandre Van der Bellen s-a poziţionat pentru prima oară în turul doi, cu 21,1% din sufragii, în detrimentul candidatei independente, Irmgard Griss, 18,5%. Scorul lui Hofer a laminat două personaje istorice ale stângii şi dreptei austriece – candidatul social-democrat, Rudolf Hundstorfer (SPO), care a fost ministrul pentru Afaceri sociale şi conservatorul Andreas Khol (OVP), preşedintele Parlamentului, sunt eliminaţi având doar 11,2% fiecare.
Amploarea eşecului lor reprezintă un cutremur pentru ambele partide care au controlat întotdeauna preşedinţia după cel de-Al Doilea Război Mondial, fie cu un ales provenit din rândurile lor, fie cu un independent pe care îl susţineau.
Chiar dacă funcţia de preşedinte austriac este esenţial onorifică, acest eşec reprezintă o reală lovitură pentru cancelarul austriac, Werner Fymann (SPO), şi vicecancelarul Reinhold Mitterlehner (OVP), ale căror mandate curg până în 2018. Cauzele acestui seism sunt multiple, dar studii de opinie arată că Norbert Hofer, 45 de ani, îşi datorează succesul şi vârstei relativ tinere, în timp ce Andreas Khol are 74 de ani, Rudolf Hundstorfer are 64, iar Alexandre Van der Bellen, 72. Oferta era completată de candidata independentă Irmgard Griss, 69 de ani.
„Urmaşul“ lui Haider
Şeful FPO, Heinz-Christian Strache, sublinia la televiziunea publică ORF „un rezultat istoric, care reflectă calităţile lui Norbert Hofer, dar şi o profundă nemulţumire faţă de guvern“. Formaţiunea sa de extremă dreapta este celebră pentru reacţiile anti-imigranţi care i-au permis o ascensiune rapidă. În Franţa, liderul Frontului Naţional, Marine Le Pen, plasată în funte pentru prezidenţialele din 2017, a salutat un „rezultat magnific“ în timp ce Jean-Christophe Cambadelis, prim-secretar al Partidului Socialist francez a declarat că „naţional populismul bântuie Europa“.
Norbert Hofer, 45 de ani, vicepreşedinte al Parlamentului, se doreşte reprezentantul aripii liberale a FPO, fosta formaţiune a lui Jorg Haider, departe de derapajele care au marcat campania colegei sale Barbara Rosenkranz în 2010. Potrivit analiştilor, Hofer, cel mai tânăr dintre candidaţi, inginer aeronautic celebru pentru curtoazia sa şi parţial handicapat după un grav accident cu parapanta, a sedus electoratul tânăr.
Preşedintele austriac, ales pentru un mandat de şase ani care poate fi reales încă un mandat, nu participă la gestionarea cotidiană a ţării şi este redus la o rol protocolar şi moral. Dar dispune de puteri formale extinse – este şeful armatei, numeşte cancelarul şi în anumite circumstanţe poate dizolva Parlamentul. În cursul campaniei, Norbert Hofer a ameninţat deschis că în cazul în care va fi ales, va recurge la această posibilitate dacă majoritatea nu urmează recomandările sale privind în special dosarul migranţilor.
Ascensiunea lui Norbert Hofer marchează creşterea puterii FPO în timp ce coaliţia guvernamentală este afectată de criza migranţilor şi de creşterea şomajului în prospera Austrie.
