Premierul turc Ahmet Davutoglu a acuzat Rusia că ar vrea să expulzeze şi să „purifice etnic” arabii sunniţi şi turkmenilor în nordul Siriei şi a precizat că „lupta lor nu e împotriva Daesh”, informează DPA, citat de Mediafax.
Potrivit premierului turc, Rusia vrea să-şi protejeze bazele, dar şi fiefurile Guvernului sirian. Mai mult, Davutoglu a avertizat că bombardamentele ruse vor determina până la trei milioane de sirieni să fugă din ţară, care vor spori povara refugiaţilor în Turcia şi Europa.
„Dacă aceste bombardamente continuă, nu pot să vă spun câte milioane (de oameni) vor veni în plus în Turcia”, a avertizat el.
Peste patru milioane de sirieni şi-au părăsit ţara de când a începutul războiul civil, în 2011, dintre care peste 2,2 milioane s-au refugiat pe teritoriul turc. Sute de mii dintre ei au părăsit deja Turcia, recurgând la călătorii pline de pericole, la bordul unor ambarcaţiuni, către Europa.
Uniunea Europeană (UE) şi-a intensificat cooperarea cu Turcia, în speranţa că Ankara va opri fluxul de migranţi către blocul european, promiţând autorităţilor turce ajutoare în valoare de aproximativ 3,2 miliarde de dolari.
Tensiunile dintre Ankara şi Moscova au escaladat începând din 24 noiembrie, când Turcia a doborât un avion de război rusesc în apropierea frontierei cu Siria.
Rusia a lansat atacuri aeriene în Siria la sfârşitul lui septembrie, în sprijinul Guvernului preşedintelui sirian Bashar al-Assad, după ce trupele acestuia înregistraseră înfrângeri importante în lupta împotriva grupărilor rebele.
Cele mai multe atacuri aeriene ruse par să-i vizeze pe aceşti rebeli, dar şi grupări islamiste extremiste precum Ahrar al-Sham şi Frontul Al-Nusra – filiala siriană a Al-Qaida.
Însă unele din atacurile Moscovei au lovit miliţii turkeme, care întreţin legături cu Turcia şi care luptă alături de alţi rebeli. Turcia este unul dintre cei mai importanţi susţinători ai unor grupări rebele – în principal sunnite – care luptă împotriva lui al-Assad.
Citeşte şi: Ruleta siriană: războiul aerian nu rezolvă nimic
Unele dintre fiefurile Guvernului se află în regiunile de coastă de la Latakia şi Tartus, de unde este originară familia al-Assad. Rusia deţine o bază navală-cheie în această regiune, singura care-i oferă acces la Mediterana.
Rusia a acuzat Turcia că permite Statului Islamic să efectueze o contrabandă cu petrol prin care se finanţează, acuzaţii pe care Ankara le dezminte.
Frontiera dintre Turcia şi Siria este „poroasă” de mai mulţi ani, în sensul că este folosită adesea de către militanţi pentru a intra şi ieşi din această ţară devastată de război. Însă, ultimele luni, armata pare că a consolidat securitatea frontierei.
Statele Unite, un important aliat al Turciei, au recunoscut că unele porţiuni ale frontierei turce cu Siria controlate de către SI nu au fost încă „sigilate”.
Principalele grupări ale opoziţiei şi rebelilor sirieni participă în prezent la o reuniune în Arabia Saudită, cu speranţa să ajungă la o poziţie comună în vederea unor negocieri cu marile puteri cu privire la viitorul ţării.
Citeşte şi: Ţinte ale grupării SI, lovite de Rusia cu rachete lansate de pe un submarin
Conferinţa de la Riyadh are loc în urma unor negocieri între diplomaţi de rang înalt din 20 de ţări la Viena, în octombrie, reuniune la care a participat pentru prima dată şi Iranul, cel mai apropiat aliat al lui al-Assad.
Un punct major de disensiune în negocierile de la Viena a fost soarta lui al-Assad.
