Premierul israelian, Benjamin Netanyahu, şi-a lansat luni, 2 martie, ofensiva la Washington cu un discurs în faţa puternicului lobby american pro-Israel pentru a torpila acordul nuclear între marile puteri şi Iran, pe care SUA vor să îl încheie în termen de o lună.
După care premierul îşi va continua pledoaria în Congresul american, unde a fost invitat de liderul republicanilor din Camera Reprezentanţilor, fără anunţarea Casei Albe, ceea ce a declanşat o enormă polemică în SUA, în timp ce Administraţia Obama a dat semnale că Netanyahu nu este binevenit. Vizita tensionează relaţiile dintre cele două ţări, dar agravează şi diviziunile în cadrul comunităţii evreieşti.
Sosit duminică seară la Washington, Netanyahu s-a declarat „în misiune istorică“ pe sol american pentru a spune totul despre răul pe care îl consideră a fi acordul care se pregăteşte între marile puteri şi Iran şi care va garanta că Republica islamică nu va fabrica niciodată bomba atomică. Statul evreu, inamic al puterii şiite, nici nu vrea să audă de un astfel de acord şi premierul a denunţat pericolul, luni dimineaţă, în faţa a 16.000 de delegaţi ai lobby-ului American Israel Public Affairs Committee (Aipac), care îşi ţine conferinţa anuală în capitala americană, până marţi. Marţi, Benjamin Netanyahu urmează să se adreseze Congresului SUA, unde a fost invitat de preşedintele republicanilor din Camera Reprezentanţilor, John Boehner.
O iniţiativă luată fără anunţarea Administraţiei democrate a preşedintelui Obama. Iritată, Casa Albă a acuzat săptămâna trecută că ar fi vorba de „un gest distructiv pentru bazele relaţiilor americano-israeliene“, deja foarte reci de luni de zile. Invitaţia a provocat o uriaşă polemică în SUA şi chiar Robert Kagan, un conservator dur, a recunoscut că republicanii au mers prea departe: „Aducerea unui lider străin în faţa Congresului pentru a sfida politica unui preşedinte american este fără precedent“.
Criticii lui Netanyahu din Israel estimează că discursul său în Congresul american convenit cu republicanii în spatele Casei Albe ameninţă relaţia specială cu un aliat strategic. Singurul care a garantat până în prezent dreptul de veto pentru apărarea intereselor statului evreu în Consiliul de Securitate.
Aliatul israelian a asigurat că nu doreşte un conflict cu preşedintele Obama, ale cărui relaţii personale cu Netanyahu sunt cunoscute ca deteriorate de câţiva ani. Dacă relaţiile nu au fost niciodată cordiale între Obama şi Netanyahu, tensiunea a atins niveluri inedite. Administraţia Obama a dat deja semnale că Netanyahu nu este binevenit. Obama a anunţat că nu îl va primi pe premierul israelian motivând regulile protocolului. Vicepreşedintele Joe Biden, preşedintele Senatului, va fi şi el absent la discursul lui Netanyahu, asemenea multor aleşi democraţi, şocaţi de tratamentul la care a fost supus preşedintele.
Secretarul de Stat, John Kerry, a estimat că Netanyahu s-a angajat „într-o eroare de judecată“ în analizarea negocierilor nucleare între Teheran şi marile puteri, dar a precizat că relaţiile istorice între SUA şi Israel, prezentate de Washington în mod regulat ca „indestructibile“, nu au fost niciodată mai strânse ca în prezent. Dar, şeful diplomaţiei americane a evitat vizita lui Benjamin Netanyahu. A plecat în Elveţia pentru întrevederi cu omologul său iranian, Mohammad Javad Zarif, cu care negociază de luni de zile acordul nuclear.
Benjamin, mărul discordiei
„Încercăm să explicăm americanilor ceea ce ne îngrijorează“, a făcut cunoscut anturajul premierului israelian la debarcarea pe aeroportul din Washington. S-a precizat că Netanyahu deţine informaţii extraordinare „asupra conţinutului acordului care este pe cale de a fi finalizat“ cu Iranul. Israelul este convins că o înţelegere între grupul „5 plus 1“ (SUA, Rusia, China, Franţa, Marea Britanie şi Germania) şi Iran nu va împiedica Teheranul să se doteze într-o zi cu bomba nucleară. O armă nucleară în mâinile Republicii islamice este ca „o flamură roşie“ pentru statul evreu, dar şi pentru Washington, care, deşi a mizat pe calea diplomatică în negocierile cu Teheranul, nu a înlăturat niciodată opţiunea militară.
După un an şi jumătate de negocieri internaţionale şi un acord provizoriu încheiat în noiembrie 2013, grupul puterilor mondiale şi Iranul ar urma să semneze până la 31 martie un document politic definitiv şi complet. Şi vor avea timp până la 30 iunie pentru rezolvarea detaliilor tehnice.
În timpul vizitei sale la Washington, unde nu va avea nici o întâlnire cu reprezentanţii guvernului american, Benjamin Netanyahu ar putea solicita o nouă prelungire a negocierilor cu Iranul. Înainte de plecarea de pe aeroportul Ben Gurion, premierul israelian a apărat pentru ultima oară oportunitatea discursului său controversat pe care îl va ţine în faţa Congresului american şi a calificat călătoria la Washington o „misiune crucială şi chiar istorică“. Cu două săptămâni înaintea legislativelor din Israel, el s-a prezentat drept „trimisul tuturor cetăţenilor din Israel (…) şi a ansamblului poporului evreu“.
Iritare în SUA, îngrijorare în Israel
Vizita premierului Netanyahu în SUA a fost organizată într-un mod prea puţin protocolar şi în afara polemicii din SUA, ea agravează diviziunile în comunitatea evreiască. Un grup pro-israelian apropiat de poziţiile Administraţiei Obama s-a adresat premierului israelian joia trecută în New York Times:
„Congresul nu este un accesoriu pentru campania voastră electorală“ şi „băgarea nasului în politica americană prin spatele preşedintelui nostru ales afectează relaţiile dintre cele două ţări. În Israel sunt îngrijorări privind repercusiunile pe termen lung asupra relaţiilor dintre cele două ţări, Israelul primind un ajutor anual de circa 3 miliarde dolari din partea SUA şi depinzând de susţinerea lor diplomatică. Mai mulţi generali şi Meir Dagan, ex-şef al Mossad, au criticat politica lui Netanyahu – „distructivă pentru viitorul şi securitatea Israelului“.
