Cersitul face parte din "traditia culturala a romilor", a decis Curtea de Casatie italiana, care a respins trimiterea la puscarie, pentru o perioada de 5 ani, a unei femei rome, pe nume Mia, care cersea cu copiii ei. Reprezentantii romilor din Romania resping insa faptul ca aceasta etnie ar avea cersetoria in cultura sau in gene.
Curtea de Casatie italiana a decis ca o mama de etnie roma care cersea pe strada, la Caserta, cu propriii copii (un bebelus si un copil de 4 ani) nu poate fi condamnata pentru exploatare de minori si nici nu poate fi trimisa la inchisoare, deoarece "un asemenea comportament face parte din traditia culturala a romilor", iar femeia in cauza "cersea pentru ca este saraca". Cazul reprezinta un precedent juridic serios, de care se vor putea folosi si alte persoane prinse la cersit in Italia.
Initial, Mia, cersetoarea roma, fusese condamnata de Curtea de Apel din Napoli la 5 ani de puscarie, pentru ca si-ar fi folosit copiii pe post de sclavi, insa Curtea de Casatie, care a rejudecat cazul, a anulat aceasta sentinta. Potrivit judecatorilor, acuzatia de sclavie nu poate fi retinuta impotriva mamei, pentru ca femeia nu face parte dintr-o banda de exploatare a minorilor.
In plus, Mia nu iesea la cersit decat in cursul diminetii, intre 9.00 si 13.00, acordand astfel un minimum de libertate copilului, au aratat magistratii. Justitia nu poate "penaliza comportamente care intra in traditia culturala a unui popor", si-au motivat judecatorii sentinta in acest caz. Ei au admis insa ca femeia cersetoare ar putea fi totusi acuzata de rele tratamente aplicate copilului.
Motivatia judecatorilor italieni a iscat controverse atat in Italia, cat si in Romania. Dreapta xenofoba italiana a titrat, in cotidianul propriu La Padania, ca "judecatorii trimit la cersit copiii romi". Alte publicatii din Peninsula au reprodus declaratii ale unor oficialitati italiene care ii acuza pe judecatori ca trateaza "copiii romi drept copii de categoria a doua". In Romania, deputatii Nicolae Paun si Madalin Voicu, cunoscuti aparatori ai drepturilor romilor, sustin ca aceasta etnie nu are cersetoria nici in gene, nici in cultura ei.
"Cersitul nu face parte dintr-o cultura, nu este o amprenta a etniei rome. Ar fi trist sa afirmam asa ceva", declara Madalin Voicu. El spune ca in toate tarile exista cersetori: "Exista cersetori italieni, romani, arabi, cersetori din tarile africane si chiar din tarile nordice. Ei toti sunt oameni ajunsi la ananghie si, din acest punct de vedere, motivatia judecatorilor italieni este tendentioasa si ridicola". Voicu infirma teza Curtii de Casatie italiene printr-un argument puternic: romii bogati – care ar trebui sa se supuna si ei traditiei cersetoriei, potrivit judecatorilor italieni – nu cersesc niciodata.
Deputatul Nicolae Paun respinge, la randul sau, ideea ca romii ar avea o cultura a cersetoriei, insa subliniaza faptul ca magistratii italieni – care au avut de judecat un om aflat intr-o situatie-limita – au dovedit toleranta. "Cersetoria nu este o practica demna de secolul XXI, insa este folosita de oameni care ajung in situatii extrem de dificile. Aceasta femeie probabil ca isi castiga un ban pentru a asigura mancare copiilor ei si a manca si ea, pentru ca sunt niste fiinte umane", a aratat Paun. El sustine ca judecatorii italieni au inteles, prin sentinta data, ca aceasta femeie a ajuns sa cerseasca de nevoie. "Daca i s-ar fi oferit o posibilitate de a munci si conditii umane de trai, probabil ca nu ar fi refuzat si n-ar mai fi ajuns sa cerseasca in strada", a punctat deputatul.
Faptul ca la nivelul Uniunii Europene nu exista strategii de incluziune a romilor sau proiecte care sa poata fi puse in practica pentru ajutorarea acestor comunitati a fost remarcat recent de europarlamentarul Renate Weber. Ea a aratat ca, pentru ca o strategie sa fie viabila, la crearea sa trebuie sa fie implicati si romii, deoarece nu se va putea face ceva realist si fezabil fara participarea acestor comunitati. Potrivit datelor Fundatiei Soros, in Romania romii reprezinta cel mai dezavantajat grup etnic, in conditiile in care peste 75% traiesc in saracie si sunt marginalizati.
