10 C
București
duminică, 5 mai 2024
AcasăSpecialPrea multe promisiuni Ankarei

Prea multe promisiuni Ankarei

 

La summitul de miercuri şi joi din La Valetta consacrat crizei migraţiei, europenii au anunţat lansarea unui fond pentru Africa şi s-au focalizat asupra sumei cerute de Turcia. Nici o soluţie viabilă.

Summitul din La Valetta a fost eclipsat de consiliul informal al şefilor de stat şi de guvern din UE, programat joi după-amiază. Şi mai ales de Turcia, care a fost în centrul acestor reuniuni. Comisia Europeană s-a angajat în octombrie într-o

negociere pentru a convinge Ankara să menţină cele două milioane de refugiaţi sirieni pe teritoriul turc, sau cel puţin să frâneze plecarea lor spre Europa. „Planul de acţiune“  negociat cu Turcia propunea preşedintelui Recep Tayyip Erdogan 3 miliarde euro, o liberalizare a vizelor şi o accelerare a procesului de aderare la UE. Berlinul şi Comisia Europeană au insistat pentru dialog, Germania şi Suedia fiind ţările din Europa cele mai debordate de sosirea refugiaţilor. Or, strategia de primire a migranţilor a Angelei Merkel suscită din ce în ce mai multe critici în ţara sa şi chiar în sânul familiei sale politice.

Merkel şi Juncker au vrut ca statele membre să se angajeze ferm la summitul din Malta, să pună pe masă suma cerută de Erdogan. Surse diplomatice de la Bruxelles au precizat că cei doi doresc şi un summit excepţional UE-Turcia pentru adoptarea acordului, strategie care nu întruneşte majoritate în Europa. „Negociere în timp ce Europa este în poziţie slabă nu este abordarea cea mai bună. Nu putem să ne bazăm toată strategia de rezolvare a crizei pe o discuţie cu liderii turci“, preciza un di-plomat.

Unele capitale nu îşi ascund criticile faţă de Comisia Europeană, acuzată că face „prea multe promisiuni“ Ankarei. Altele nu cred în voinţa lui Erdogan de îndiguire a plecării refugiaţilor, dar în acelaşi timp se tem pentru viitorul celor două milioane de refugiaţi sirieni prezenţi în Turcia.

Scepticismul africanilor

La rândul lor, interlocutorii africani nu văd cu ochi buni atenţia acordată cu prioritate Turciei, ei fiind deja iritaţi de această fo-calizare pe „ruta Balcanilor“. Pla-nul de acţiune european este am-biţios, dar nu ar trebui ca ur-gen-ţa în Siria să escamoteze amploarea problemei migraţiei în Afri-ca, preciza un lider vest-afri-can, subliniind că lupta contra emigraţiei este înainte de toate o problemă de dezvoltare, nu doar umanitară sau securitară.

„Mizeria, războaiele, schim-bările climatice, dar mai ales lipsa speranţei sunt tot atâtea motivaţii pentru părăsirea propriei ţări.“

După ce au semnat un plan, îndelung negociat, cu ţările africane  pentru o mai bună gestionare a problemelor migraţiei, liderii europeni, reuniţi în La Valetta, Malta, au anunţat joi, 12 noiembrie, lansarea unui fond de ajutor pentru Africa dotat cu 1,8 miliarde euro. Fiecare din statele membre este invitat să completeze pentru dublarea sumei, dar pentru moment promisiunile de contribuţie nu au atins decât un total de 78,2 milioane euro. La reuniunea  convocată de Donald Tusk, preşedintele Consiliului European, criticat pentru lipsa de implicare în problema migraţiei, cancelarul german Angela Merkel, a pledat miercuri pentru solidaritate cu Africa, dar a insistat şi asupra necesităţii „responsabilităţii“ interlocutorilor săi în gestionarea migranţilor.

„Trust Fund“

Acest fond special, „Trust Fund“, creat în capitala Maltei, va fi destinat susţinerii financiare a eforturilor ţărilor africane confruntate cu emigraţia.

Pentru ţările africane, garanţia unei susţineri a locurilor de muncă, a educaţiei, investiţiilor, luptei contra radicalizării şi instaurarea regulilor unei bune guvernări. Ei vor putea beneficia de canale de migraţie legală pentru muncitorii sezonieri, studenţi, cercetători sau angajaţi în grupuri internaţionale. În schimb, europenii cer un control crescut la frontierele lor şi o luptă eficientă contra reţelelor de traficanţi. De asemenea, cer interlocutorilor lor africani să faciliteze reîntoarcerea migranţilor ilegali. În La Valetta au fost semnate circa 20 de acorduri bilaterale de readmisie. Negocierile care au avut loc înaintea deschiderii summitului au confirmat reticenţa unor lideri africani faţă de principiul retururilor forţate.

Ei au subliniat în special dificultăţile de identificare a unor
migranţi şi ţara lor de origine. Ideea creării de „centre de primire şi recepţionare“, „lagăre“ potrivit unora, în ţările africane de tranzit va trebui înlăturată. Aceste centre ar fi urmat să „informeze“ candidaţii la exil despre procedurile, dificultăţile şi riscurile care îi aşteaptă.

„Subiectul nu este definitivat şi înainte de a impune măsura trebuie discutat în asociere cu ONU“, a explicat o sursă diplomatică. Deşi ocultate de miza turcă, divergenţele între europeni au figurat şi ele  în meniul dezbaterilor din Malta. 

Cele mai citite

Ce salarii aveau cu adevărat Nicolae și Elena Ceaușescu

Așa cum bine cunoaștem cu toții, până în urmă cu mai bine de trei decenii și jumătate, România s-a aflat sub jugul dictaturii...

Ce salarii aveau cu adevărat Nicolae și Elena Ceaușescu

Așa cum bine cunoaștem cu toții, până în urmă cu mai bine de trei decenii și jumătate, România s-a aflat sub jugul dictaturii...
Ultima oră
Pe aceeași temă