13.2 C
Bucureศ™ti
joi, 10 octombrie 2024
AcasฤƒSpecialPonta IV, un dezastru

Ponta IV, un dezastru

Victor Ponta este, probabil, foarte satisfฤƒcut de performanศ›a sa. La ora la care scriu aceste rânduri, ศ™ansele ca Guvernul Ponta IV sฤƒ pice sunt minime. Nu este puศ›in lucru sฤƒ reuศ™eศ™ti sฤƒ-ศ›i treci prin Parlament al patrulea guvern, în mai puศ›in de trei ani, dupฤƒ ce ai suferit o înfrângere atât de usturฤƒtoare precum eศ™ecul de la prezidenศ›iale.

Nu este deloc uศ™or sฤƒ te menศ›ii în fruntea guvernului ศ™i a partidului dupฤƒ ce ศ›i-ai pus amprenta pe una dintre cele mai mari deziluzii politice de care a avut parte dinastia FSN-FDSN-PDSR-PSD, dupฤƒ 1989 – a pierdut din poziศ›ia de favorit clar, cu întregul stat ศ™i cu o bunฤƒ parte din media la picioarele sale, la o diferenศ›ฤƒ de aproape zece procente.

Cu toate acestea, Guvernul Ponta IV reprezintฤƒ o nouฤƒ înfrângere. Pentru România, în primul ศ™i în primul rând, dar pânฤƒ ศ™i pentru liderul PSD.

România pierde pentru cฤƒ are un nou guvern condus de un politician îmbฤƒtrânit accelerat, ce se confruntฤƒ cu o crizฤƒ majorฤƒ de legitimitate publicฤƒ, dar ศ™i în interiorul propriului partid. Pierde ศ™i pentru cฤƒ Victor Ponta este privit cu maximฤƒ neîncredere de partenerii noศ™tri din SUA ศ™i UE. Sฤƒ le luฤƒm pe rând.

Votul din 16 noiembrie a reprezentat un moment de graศ›ie. ศ˜i nu doar pentru cฤƒ a demonstrat cฤƒ mult dorita schimbare a aศ™teptฤƒrilor majoritฤƒศ›ii cetฤƒศ›enilor faศ›ฤƒ de cei ce îi conduc a atins, pe tฤƒcute, o masฤƒ criticฤƒ. ศ˜i nu doar pentru cฤƒ a vindecat orbirea care i-a împiedicat pe mulศ›i sฤƒ vadฤƒ cum cei pe care-i voteazฤƒ îi furฤƒ ศ™i îi mint zilnic suficient cât sฤƒ ne dea speranศ›ฤƒ cฤƒ în viitor se vor lฤƒsa mult mai greu pฤƒcฤƒliศ›i.

A fost un moment de graศ›ie pentru cฤƒ a smuls milioane de români din tabฤƒra scepticilor, a fataliศ™tilor, a cinicilor, a cârcotaศ™ilor cronici ศ™i i-a fฤƒcut optimiศ™ti. Le-a redat, dupฤƒ cum au arฤƒtat sondajele, încrederea în posibilitatea unui destin naศ›ional luminos.

Raritatea unor astfel de momente de graศ›ie cerea ca entuziasmul generat de alegerea lui Iohannis sฤƒ fie prelungit ศ™i exploatat cât de mult posibil. Energiile pozitive pe care le-a destupat erau exact ce ne lipsea pentru a reporni unele dintre marile proiecte naศ›ionale de care ศ™tim cฤƒ avem nevoie, dar pe care nu gฤƒsim resurse sฤƒ le urnim din loc.

Avem nevoie ca de aer de o modernizare a administraศ›iei, de o reducere a birocraศ›iei, de o regândire a relaศ›iei dintre stat ศ™i economia privatฤƒ, de o strategie ศ™i un set de tactici care sฤƒ ne permitฤƒ sฤƒ revoluศ›ionฤƒm câteva domenii prioritare ale societฤƒศ›ii, de un proiect privind folosirea eficientฤƒ a celei mai ignorate resurse pe care o avem, resursa umanฤƒ, de noi principii ศ™i metode de acศ›iune pentru a da o ศ™ansฤƒ capitalului românesc sฤƒ se dezvolte alฤƒturi de cel strฤƒin, de proiecte concrete, consistente ศ™i sincronizate care sฤƒ îi convingฤƒ pe tineri cฤƒ se pot realiza ศ™i aici, nu doar afarฤƒ.

Au existat de-a lungul timpului multe planuri de îndreptare a marilor anomalii. Mai toate au ajuns într-un punct mort pentru cฤƒ politicienii din vârful lanศ›ului trofic au croit proiectele de legi astfel încât sฤƒ le serveascฤƒ interesele personale ศ™i de partid. Vroiau sฤƒ corecteze marile aberaศ›ii cu aberaศ›ii ceva mai mici ศ™i mai subtile, care sฤƒ le ofere ศ™i mai multฤƒ putere ศ™i bani. ศ˜i care sฤƒ nu scoatฤƒ ศ›ara din paradigma subdezvoltฤƒrii ศ™i a democraศ›iei strâmbe, ci sฤƒ o afunde ศ™i mai tare în ea.

Asta s-a întâmplat cu proiectele regionalizฤƒrii ศ™i descentralizฤƒrii, cu mai toate cele de reducere a birocraศ›iei, de eficientizare a administraศ›iei, cu planul de modificare a Constituศ›iei, cu modul în care a fost executatฤƒ strategia de introducere a managementului privat în companiile de stat.

În loc sฤƒ ofere o gurฤƒ de oxigen economiei private ศ™i categoriilor defavorizate, prin reducerea cheltuielilor birocratice ศ™i simplificarea organigramei corupศ›iei, regionalizarea ศ™i descentralizarea, executate sub bagheta lui Dragnea, ar fi urmat sฤƒ legifereze un nou strat de baroni locali în administraศ›ie ศ™i transferul ศ™i mai multor bunuri ศ™i decizii sub comanda acestora. Adicฤƒ, mai mulศ›i bani irosiศ›i pe salarii inutile, oferite clientelei politice, dar ศ™i mai multe oportunitฤƒศ›i de a cere mitฤƒ pentru avizele ศ™i aprobฤƒrile pe care le dau administraศ›iile locale.

Alte proiecte esenศ›iale, cum ar fi cele care ar trebui sฤƒ facฤƒ din meritocraศ›ie o normฤƒ a politicii de personal aplicatฤƒ celor peste un milion de angajaศ›i plฤƒtiศ›i din bani publici, nici nu au ajuns sฤƒ fie vreodatฤƒ discutate la nivel de principii.

O altฤƒ categorie, cum a fost Master Planul general de Transport întocmit pentru finanศ›area cu bani europeni a principalelor proiecte de infrastructurฤƒ, a fost doar un prilej pentru a demonstra cât de incompetenศ›i sunt mulศ›i înalศ›i funcศ›ionari atunci când au de întocmit un plan vizionar ศ™i cât de uศ™or se lasฤƒ cฤƒlcaศ›i în picioare de vฤƒtafii politici care i-au numit.

Momentul de graศ›ie din 16 noiembrie nu ne va schimba vieศ›ile dacฤƒ nu va ajunge sฤƒ schimbe modul în care politicienii ศ™i funcศ›ionarii se raporteazฤƒ la marile proiecte înศ›epenite, uitate sau complet ignorate ale ศ›ฤƒrii, cum sunt cele de mai sus. Iar acest lucru s-ar putea întâmpla doar dacฤƒ entuziasmul simศ›it la urne, valul de energie venit de jos, de la cetฤƒศ›eanul enervat cฤƒ lucrurile nu se miศ™cฤƒ, cฤƒ majoritatea politicienilor se ocupฤƒ doar de bunฤƒstarea lor, va strฤƒpunge plafonul de indolenศ›ฤƒ ศ™i incompetenศ›ฤƒ ศ™i va obliga la acศ›iune.

Guvernul Ponta IV nu este dispus sฤƒ intre în rezonanศ›ฤƒ cu unda de ศ™oc simศ›itฤƒ la alegerile prezidenศ›iale. Nici nu ar avea cum. Lui Victor Ponta aceastฤƒ undฤƒ de ศ™oc i-a fฤƒcut praf cariera politicฤƒ. Cum sฤƒ vadฤƒ ceva benefic în ea? Cum sฤƒ-ศ™i doreascฤƒ sฤƒ rezoneze cu ea ศ™i chiar sฤƒ o amplifice pentru a scutura de lene, nesimศ›ire ศ™i hoศ›ie clasa politicฤƒ româneascฤƒ?! Scopul lui este exact unul opus. Vrea sฤƒ o atenueze, sperând cฤƒ se va stinge în curând.

Aceastฤƒ speranศ›ฤƒ secretฤƒ se vede în modul în care ศ™i-a alcฤƒtuit noul Cabinet. Nici vorbฤƒ de vreo figurฤƒ revoluศ›ionarฤƒ, dispusฤƒ la reforme radicale ศ™i la eforturi excepศ›ionale, care sฤƒ punฤƒ în acord prima miศ™care politicฤƒ majorฤƒ a lui Ponta de dupฤƒ înfrângerea la prezidenศ›iale cu mesajul care i-a fost transmis de majoritatea românilor.

Din contrฤƒ, toatฤƒ cârpeala are doar rostul de a-i câศ™tiga timp. Nici nu a adus vreun nume care sฤƒ stârneascฤƒ indignare, dar nici unul care sฤƒ anunศ›e schimbฤƒrile mult aศ™teptate în domeniul pe care îl va gestiona. Noul detaศ™ament de insipizi, incolori ศ™i inodori are doar menirea de a distrage atenศ›ia de la panoplia de rechini ศ™i mediocri pฤƒstraศ›i în Executiv, ca ศ™i cum votul din 16 noiembrie nu i-ar fi vizat ศ™i pe ei: Liviu Dragnea, Gabriel Oprea, Daniel Constantin, Eugen Nicolicea, Robert Cazanciuc, Rovana Plumb, Nicolae Bฤƒnicioiu, Mircea Duศ™a.

Faptul cฤƒ Guvernul Ponta IV a fost votat în unanimitate de Comitetul Executiv Naลฃional al PSD aratฤƒ clar ce mascaradฤƒ se ascunde în spatele anunศ›urilor lui Ponta ศ™i Dragnea cฤƒ urmeazฤƒ o mare revoluศ›ie în PSD împotriva baronilor. Ponta I, II, III ศ™i IV nu ar fi existat fฤƒrฤƒ baronii penali. Scoaterea lor din partid va fi urmatฤƒ instantaneu de scoaterea PSD de la guvernare. ศ˜i, implicit, de scoaterea lui Victor Ponta ศ™i a lui Liviu Dragnea din fruntea PSD.

Aceastฤƒ legฤƒturฤƒ ombilicalฤƒ face ca nici un Guvern Ponta sฤƒ nu fi încercat ศ™i sฤƒ nici nu încerce sฤƒ schimbe ceva din cum funcศ›ioneazฤƒ România câtฤƒ vreme o astfel de schimbare ar pune în pericol interesele castei mafiote care reprezintฤƒ coloana vertebralฤƒ a partidului. Dacฤƒ Victor Ponta ar fi avut curajul sฤƒ facฤƒ aศ™a ceva, aศ™a cum încฤƒ se amฤƒgesc unii dintre susศ›inฤƒtorii sฤƒi, s-ar fi vฤƒzut mฤƒcar în structura acestui ultim Executiv pe care îl va conduce. Sau, mai elocvent, în demisia sa din fruntea Guvernului ศ™i concentrarea pe proiectul reformฤƒrii partidului.

Demisia lui Victor Ponta ar fi fost singurul gest care putea sฤƒ rezolve criza de încredere pe care statul român, cu el la cârmฤƒ, o traverseazฤƒ în relaศ›ia cu partenerii occidentali. Atacul grav la adresa democraศ›iei de care Victor Ponta se face vinovat prin limitarea votului în diasporฤƒ este doar picฤƒtura care a umplut paharul.

Începând cu lovitura de stat parlamentarฤƒ din 2012, continuând cu loviturile date DNA, în 2013, dar ศ™i acum, prin tฤƒierea bugetului, cu „marศ›ea neagrฤƒ“, dar ศ™i cu declaraศ›iile lui Liviu Dragnea despre un posibil parteneriat strategic cu China ศ™i, cel mai recent, cu cele ale lui Mircea Duศ™a, ministrul Apฤƒrฤƒrii, despre „intensificarea cooperฤƒrii militare“ cu China, liderii PSD nu au ratat nici un moment important pentru a alimenta neîncrederea partenerilor în ataศ™amentul lor real faศ›ฤƒ de parcursul prooccidental ศ™i proatlantist al României. ศ˜i aceastฤƒ neîncredere a jucat un rol important în faptul cฤƒ un lider PSD a ratat, a treia oarฤƒ consecutiv, ศ™ansa de a ajunge preศ™edinte.

Frica teribilฤƒ de a pierde Guvernul ศ™i ulterior partidul îi saboteazฤƒ pânฤƒ ศ™i lui Victor Ponta viitorul. Guvernarea erodeazฤƒ oricum. O guvernare mediocrฤƒ erodeazฤƒ ศ™i mai abitir popularitatea unui politician. O guvernare mediocrฤƒ care este evident cฤƒ nu urmฤƒreศ™te altceva decât pฤƒstrarea lui Ponta în vârful piramidei de putere a PSD va enerva teribil milioane de oameni.

Toate circumstanศ›ele atenuante de care beneficiazฤƒ un premier la început de drum se transformฤƒ în circumstanศ›e agravante pentru un premier care se agaศ›ฤƒ de scaun. Fiecare lucru care continuฤƒ sฤƒ meargฤƒ prost în aceastฤƒ ศ›arฤƒ va avea chipul lui Ponta lipit pe el. Fiecare explicaศ›ie sau scuzฤƒ pe care o va îngฤƒima la Antena 3 va sâcâi ca o pietricicฤƒ în pantof. Când va cฤƒdea, nu va mai avea cale de întoarcere. Se va prฤƒbuศ™i.

Dan Cristian Turturica
Dan Cristian Turturica
Jurnalistul Dan Cristian Turturicฤƒ conduce, de aproape opt ani, redacลฃia cotidianului โ€œRomรขnia liberฤƒโ€. รŽnainte de a se alฤƒtura celui mai longeviv ziar din Romรขnia, a condus redacลฃia sฤƒptฤƒmรขnalului โ€œPrezentโ€ ลŸi a fost redactor-ลŸef al cotidanului โ€œEvenimentul Zileiโ€ (2000-2004). รŽn perioada 1995-1997 a fost corespondent special al cotidianului โ€œZiuaโ€ รฎn SUA, timp รฎn care urmat cursurile Universitฤƒลฃii din California, obลฃinรขnd diploma de Master รฎn Comunicarea de Masฤƒ. Experienลฃa de 20 de ani รฎn presa scrisฤƒ (a debutat รฎn 1990 la sฤƒptฤƒmรขnalul โ€œExpresโ€) este completatฤƒ de cea din audiovizual: a fost unul dintre producฤƒtorii ลŸi prezentatorul emisiunii โ€œReporter Incognitoโ€, difuzatฤƒ รฎntre 2002 ลŸi 2004 de postul โ€œPrima TVโ€, ลŸi a moderat talk-show-urile โ€œPrim Planโ€ (TVR) ลŸi โ€œArena Mediaโ€ (Realitatea TV).
Cele mai citite

Ucraina a distrus un depozit de sute de drone din sudul Rusiei

Ucraina a anunลฃat miercuri cฤƒ forลฃele sale armate au distrus un depozit adฤƒpostind cรขteva sute de drone de atac รฎn sudul Rusiei, noteazฤƒ AFP. Forลฃele...

Fost ministru al Sฤƒnฤƒtฤƒศ›ii, acuzat de procurorii anticorupศ›ie de luare de mitฤƒ รฎn formฤƒ continuatฤƒ

Nelu Tฤƒtaru, fost ministru al Sฤƒnฤƒtฤƒศ›ii, este acuzat de procurorii DNA de luare de mitฤƒ รฎn formฤƒ continuatฤƒ de la pacienศ›i, potrivit surse G4Media. Nelu...

PSD vrea excluderea CCR de la validarea candidaturilor pentru prezidenศ›iale

PSD vrea excluderea CCR din validarea candidaturilor la prezidenศ›iale dupฤƒ cazul Diana ศ˜oศ™oacฤƒ, se aratฤƒ รฎntr-un proiect de lege depus miercuri รฎn Parlament de...
Ultima orฤƒ
Pe aceeaศ™i temฤƒ