Victor Ponta şi-a lansat ieri în forţă strategia electorală pentru turul al doilea: în plan politic, a făcut trei propuneri „cu greutate“ pentru funcţia de premier, în eventualitatea în care va câştiga alegerile, şi a încheiat o alianţă cu PRM. În acelaşi timp, de la Palatul Victoria a anunţat două măsuri cu impact social.
Premierul Victor Ponta a anunțat, ieri, după şedinţa coaliţiei, că a propus numirea lui Călin Popescu Tăriceanu ca premier. Dacă Ponta va câștiga alegerile prezidențiale, Tăriceanu va fi „principala opțiune politică“, dar candidatul PSD a introdus în joc alte două variante. Astfel, dacă vor fi probleme de ordin economic sau fiscal s-a discutat şi cu viceguvernatorul BNR, Florin Georgescu, care ar urma să devină premier. În schimb, dacă apar probleme de securitate naţională, Ponta a discutat cu directorul SRI, George Maior, să preia șefia Guvernului. Este pentru prima dată după decembrie 1989 când un director al unui serviciu secret, aflat în funcție, este anunțat public de către un candidat la prezidențiale ca posibil premier.
Deși a jucat rolul prezidențiabilului care respectă independența Executivului, Ponta a trasat deja programul lui Tăriceanu ca premier. „Am propus şi consider ca fiind cea mai bună soluţie de prim-ministru pe preşedintele Partidului Liberal, domnul Călin Popescu Tăriceanu, care este fondator, alături de colegii săi, al Uniunii Social Liberale (USL) şi care garantează faptul că principiile care au stat la baza USL, schimbarea regimului Băsescu, echilibrul social, dezvoltarea economică, vor fi continuate şi în 2015 şi 2016“, a spus Ponta. „Un prim-ministru care garantează păstrarea cotei unice, păstrarea reducerii CAS cu 5 puncte procentuale, dar şi indexarea anuală a pensiilor, creşterea salariului minim şi acordurilor pe care le-am semnat ca prim-ministru, cu obligaţiile noastre internaţionale.“, a explicat premierul. El a mai spus că, dacă va fi ales pe 16 noiembrie în funcţia de preşedinte al României, va rămâne prim-ministru până în 22 decembrie, când se încheie mandatul actualului şef al statului.
Mizele propunerii
Bătălia pentru turul al doilea al prezidențialelor, în care s-au calificat Victor Ponta (PSD) și Klaus Iohannis (ACL), se desfășoară atât prin mesaje publice, adresate electoratului, cât și prin lupte de culise.
La nivel public, Ponta vorbește de cooptarea lui Tăriceanu ca premier, pentru a-și maximiza bazinul electoral. În culise, PSD încearcă să lărgească „breșa“ produsă în ACL în primul tur, prin rezultatele slabe ale unor șefi de județe, în timp ce liderii Opoziției își iau măsuri de precauție. Trădările aleșilor locali din PNL ar putea fi încurajate de perspectiva ca Tăriceanu să devină premier, fiind astfel cel care împarte fondurile guvernamentale. Varianta Tăriceanu premier a fost validată ieri și de primarul Constanței, Radu Mazăre. „Eu sunt extrem de confortabil cu Tăriceanu. Da, chiar îmi place“, a comentat Mazăre.
Mesajele social-democraților candidatului PSD despre refacerea USL sunt strict propagandistice, atât timp cât alianța fusese prezentată electoratului ca un parteneriat între Victor Ponta și Crin Antonescu, Tăriceanu fiind, la vremea respectivă, un opozant al formării acestei alianțe. Ținta lui Ponta este acum obținerea voturilor celor 5,36% din alegători, care au optat pentru Tăriceanu la scrutinul de duminică. De altfel, după ședința de ieri a conducerii PLR, Tăriceanu s-a poziționat printre susținătorii lui Ponta în turul doi. El a primit mandat de negociere pentru intrarea PLR la guvernare și pentru sprijinirea premierului.
Scenariile lui Ponta
Tăriceanu a declarat, ieri, că îi va acorda sprijin necondiţionat lui Victor Ponta în turul 2 al prezidenţialelor, arătând că preocuparea sa în perioada următoare nu este cine va fi premier „Obiectivul principal este acela de a evita riscul ca regimul Băsescu să se perpetueze printr-unul din urmaşii lui. În speţă mă refer la domnul Iohannis.“, a comentat Tăriceanu.
De fapt, potrivit unor surse din PLR, Tăriceanu ar fi fost deranjat de faptul că Ponta a anunțat mai multe nume, ceea ce nu ar echivala cu o garanție a nominalizării lui Tăriceanu. „Am vorbit şi despre refacerea USL ca despre un proiect care urmează să fie materializat după alegerile din 16 noiembrie“, a spus Tăriceanu, repetând teza lui Victor Ponta. Împărțirea funcțiilor în „noul USL“ nu se va opri aici. Teodor Meleșcanu, care a obținut 1% la alegeri, și-a anunțat, ieri susţinerea pentru Victor Ponta în turul doi prezidenţialelor. El a afirmat că un factor esenţial în luarea acestei decizii a fost convingerea sa fermă că împreună cu Victor Ponta va putea pune în practica o politică destinată consolidării securităţii României în contextul actual şi „o dezvoltare economică durabilă în folosul tuturor românilor“. Ulterior, Ponta a anunţat că Meleşcanu va fi în echipa sa de la Cotroceni, consilier prezidenţial pe probleme de securitate naţională.
Stimularea trădărilor
Pe lângă mesajele adresate alegătorilor lui Tăriceanu și Meleșcanu, o altă componentă a planului PSD este stimularea trădărilor în interiorul ACL. Alianța de opoziție va fi atacată de PSD pe trei fronturi. Astfel, Liviu Dragnea, în calitate de ministru al Dezvoltării, va încerca să atragă o serie de primari PNL și PDL, rămași în partidele lor, dar care au nevoie de fonduri guvernamentale.
Șeful CJ Buzău, Cristinel Bâgiu, fost membru PNL, acum la PSD, va încerca să ia legătura cu șefii de CJ din rândurile liberalilor pentru a-i convinge să nu dea randament în turul al doilea, spun surse social-democrate. Și oamenii lui Tăriceanu au promis că îi vor convinge pe unii dintre foștii colegi din PNL să reducă motoarele în perioada următoare.
De cealaltă parte a baricadei, liderii ACL caută soluții, după ce, în primul tur, Klaus Iohannis a obținut în unele județe rezultate sub așteptări. Astfel, în cadrul unei întâlniri la vârful ACL, liderul PDL, Vasile Blaga, și-a exprimat nemulțumirea față de rezultatele slabe din unele județe conduse de șefi de consilii județene liberali, precum Botoșani, Giurgiu, Călărași, Hunedoara sau Ilfov. „Cum e posibil așa ceva, ai dumneavoastră au fost la butoane“ a fost mesajul lui Blaga către liberali.
Rezultatul slab de la Ilfov a fost pus pe seama faptului că șeful CJ, Marian Petrache, nu s-a ocupat suficient de județ, fiind secretar general al PNL și coordonatorul campaniei liberalilor. În schimb, ceilalți șefi de județe cu rezultate slabe, precum Mircea Moloț (Hunedoara), Răducu Filipescu (Călărași), Vasile Mustățea (Giurgiu) sau Florin Țurcanu (Botoșani) sunt bănuiți că ar fi jucat la două capete. Soluția discutată la vârful ACL este trimiterea unor echipe de la centru care să supervizeze campania electorală. Cum eventuale sancțiuni ar fi o armă cu două tăișuri înainte de turul doi, aceste echipe vor avea rolul oficial de a sprijini campania la nivel local.
Eu sunt extrem de confortabil cu Tăriceanu. Da, chiar îmi place.“
Primarul Radu Mazăre, ieșind din sediul Poliției Constanța
Declarații C.V. Tudor, ieri și azi
• „Este clar că PSD, sub conducerea lui Ponta, traversează cea mai neagră perioadă din existenţa sa. Ponta e profund imatur. (…) Ponta poate ajunge preşedinte, dar la o scară de bloc!“ – 3 martie 2014, B1 TV
• „Îl ajut pe tânărul Victor Ponta să se mute cu biroul la Palatul Cotroceni pentru că, vorba aia, aleg răul cel mai mic. (…) Eu nu voi vota niciodată un străin de neam și lege, un om de o altă etnie (…) Politica e arta negocierii. Arăt eu a om care are ceva împotriva unei etnii?“ – 4 noiembrie 2014
Minciuni, pomeni, discuții: șeful PSD negociază cu oricine, orice
În perspectiva turului II al prezidențialelor, premierul nu vrea să-i scape nici un vot, așa că i-a trimis pe oamenii lui Gabriel Oprea să bată palma cu PRM și Corneliu Vadim Tudor. Și, pentru că s-au dovedit eficiente cadourile electorale, Ponta mai dă o sută de lei angajaților din sănătate.
Cu două zile înainte ca UDMR, formațiune aflată în coaliția la guvernare, să decidă, în forurile de conducere, pe cine va susține la scrutinul din 16 noiembrie, UNPR a anunțat că a încheiat un protocol de colaborare cu PRM. Carevasăzică, lui Victor Ponta nu-i
ajunge sprijinul oferit de PSD, PC, UNPR, PLR, trustul Intact și televiziunea lui Sebastian Ghiță, ci are nevoie și de susținerea lui Corneliu Vadim Tudor. Și, evident, dacă se poate, și a UDMR și a partidului lui Dan Diaconescu. În această situație, nici nu e de mirare că, întrebat fiind ce poziție ar avea dacă i-ar oferi sprijinul Elena Udrea, Victor Ponta a răspuns: „Pe mine mă onorează orice vot și sprijinul oricărui candidat“. Adică, voturi să fie, contează mai puțin de unde vin ele, ce trebuie să promită pentru a le obține și în ce relații de război a fost cu X sau Y lider de partid.
Câteva observații se impun însă. Prima se referă la folosirea UNPR, din nou, pentru a face „lucrurile murdare“ pe care PSD și le-ar dori, dar se teme să nu-i fie afectată imaginea. Așa s-a întâmplat, de pildă, în cazul racolării de parlamentari de la Partidul Poporului Dan Diaconescu, inclusiv a fostului ministru PDL Monica Iacob Ridzi, condamnată la cinci ani de închisoare cu executare, în prima instanță. A doua observație privește situația delicată în care Ponta și-a pus partenerii de guvernare de la UDMR, punându-i în fața protocolului de colaborare cu PRM. Și, în fine, ar merita amintit că, până acum câteva zile, Corneliu Vadim Tudor spunea despre Victor Ponta că ar fi un „infractor care vrea să fie șeful statului“, că suferă de „Bombonită cronică, adică boala infatuării PSD“ și că este înconjurat de „tripleta infracțională Liviu Dragnea – Gabriel Oprea – Sebastian Ghiță“. Pentru premier nu este
însă prima răsucire cu 180 de grade, dovadă recentă fiind cooptarea la guvernare, în posturi de rang doi, a oamenilor lui Dan Diaconescu, pe care Ponta îl numea „saltimbancul cu cravată mov“.
Naționalismul și minciunile pe bandă
La videoconferința de ieri cu liderii PSD din teritoriu, Victor Ponta a ținut să precizeze că „singurul candidat care nu a intrat în turul II și a anunțat foarte clar că îl sprijină pe domnul Iohannis e domnul Zsolt Szilagyi de la PPMT, cel care vrea să rupă Transilvania și să o facă separat de România“. Dincolo de răspunsul liderului PPMT, care l-a acuzat pe șeful Executivului de manipulare „prin neadevăruri și falsuri“, merită amintit că, în mod convenabil, Ponta nu a fost la fel de tranșant în exprimare când UDMR, formațiune aflată la guvernare, a lansat proiectul de autonomie teritorială.
În campania de demonizare a lui
Klaus Iohannis (candidatul care e „un lucru care se adresează lucrurilor“, va tăia pensiile și nici nu are copii) sunt angrenate, cu motoarele turate la maximum, televiziunile de casă ale lui Victor Ponta. Luni seară, de pildă, RTV-ul lui Sebastian Ghiță arăta că liderul PNL va „vinde“ România, „va face toate demersurile pentru autonomia Ținutului Secuiesc“ și a încercat să „fraudeze votul din străinătate“, deoarece susține introducerea votului prin corespondență. În același timp, la Antena 3, vicepremierul Liviu Dragnea arăta că „studenții și-au vândut viitorul lor lui Iohannis pentru 30 de euro“.
Mai dă 100 de lei unor bugetari
În ședința de guvern de ieri, premierul Ponta și-a făcut timp nu doar pentru asociația prietenului Radu Mazăre (pe care a declarat-o ca fiind de utilitate publică), ci și pentru 300.000 de angajați din sănătate și din asistență socială. Este vorba de acordarea unei majorări salariale de 100 de lei, de la 1 ianuarie, creștere care se adaugă celei a salariului minim pe economie, cu 75 de lei, tot de la începutul anului 2015.
Tot ieri, Guvernul și-a amintit că are o restanță de luni bune în ceea ce privește lista medicamentelor compensate și gratuite, așa că a decis să fie introduse 23 de noi produse, corespunzătoare la 29 de indicații terapeutice.
Cu doar câteva zile înainte de turul întâi al prezidențialelor, Cabinetul Ponta și-a amintit de copiii instituționalizați și de bătrânii din centrele de îngrijire, cărora le-a dublat alocația zilnică de hrană. După cum preciza chiar ministrul Muncii, Rovana Plumb, respectiva alocație nu mai fusese actualizată din 2008. Or, Guvernele Ponta (I, II și III) funcționează de aproape doi ani și jumătate, așa că nu era nevoie să se apropie alegerile pentru majorarea alocațiilor de hrană. Tot în prag de alegeri, Executivul a mai decis creșterea cu 16% a indemnizațiilor acordate persoanelor cu dizabilități, dublarea alocațiilor pentru 500.000 de copii proveniți din familii sărace și recalcularea a aproape 240.000 de pensii.
Toate aceste majorări și indexări, precum și alte promisiuni de creștere a salariilor și pensiilor vin în contextul în care România nu are nici pe departe „cea mai mare creștere economică din UE“, așa cum au tot încercat guvernanții să convingă.
O nouă dovadă a venit de la Comisia Europeană, care a revizuit în scădere prognoza privind evoluția PIB în 2014, anticipând o creștere de 2% în loc de 2,8%, cât estimase în iunie.
