Ne aflam la jumatatea campaniei electorale oficiale pentru alegerile europarlamentare. Peisajul urban difera semnificativ de cel din timpul campaniilor trecute, fie ca era vorba despre alegeri locale, fie ca erau alegeri generale. Eram obisnuiti cu orase impanzite de afise electorale lipite unele peste altele, in cele mai neasteptate locuri. Dimpotriva, in zilele acestea trebuie sa fii deosebit de atent ca sa observi chipul zambitor al cate unui candidat, pierdut printre reclamele comerciale care desfigureaza arhitectura marilor orase. Sigur, asta ar putea insemna putin mai multa civilizatie. Inseamna, totodata, lipsa disponibilitatii partidelor de a aloca resurse semnificative – ma refer la bani, dar si, in multe cazuri, la anvergura candidatilor inclusi in liste.
Presa scrisa este si ea total indiferenta fata de actuala campanie electorala. Cine citeste titlurile din ziarele centrale nu are de unde afla ca ne gasim in plina campanie. Chiar publicitatea electorala platita e ca si inexistenta.
Lucrul era oarecum previzibil. Sondajul realizat de CURS pentru CNA, recent publicat, arata ca, in luna septembrie, cand au fost realizate interviurile, procentajul celor "interesati" si "foarte interesati" de aceste alegeri era de 44%, comparativ cu 56% (pentru alegerile parlamentare) si 61% (pentru alegerile prezidentiale) in 2004.
In afara de un interes diminuat chiar din partea partidelor aflate in competitie, o posibila explicatie poate proveni din natura votului pe lista, care este unul depersonalizat. Precedentele alegeri parlamentare, efectuate tot pe baza de liste, au beneficiat de un plus de atractivitate, fiind simultane cu cele prezidentiale.
Din acest punct de vedere, strategia PLD, care isi centreaza campania in jurul imaginii unui candidat principal, are mari sanse de a creste procentajul cu care acest partid era cotat in sondaje la sfarsitul lunii trecute. Electoratul roman nu este interesat sa voteze principii intruchipate in partide, are nevoie de oameni pe care sa-i admire sau sa-i deteste.
Emisiunile electorale de la televiziune ar reprezenta, in principiu, canalul principal de comunicare intr-un scrutin care, spre deosebire de alegerile locale si cele parlamentare, nu contine nici o componenta locala (datorita listelor nationale unice).
Din pacate, cele mai multe televiziuni, in masura in care au programat asemenea emisiuni, au ales sa le directioneze catre ceva care seamana mai degraba a concurs de cultura generala pe teme europene.
Cine nu vede genericul emisiunii are toate sansele sa creada ca urmareste un examen de admitere la o facultate de relatii internationale.
Ar fi putut fi prilejul de a imbunatati nivelul precar al cunostintelor publice asupra Uniunii Europene, mai ales in ce priveste implicatiile apartenentei la aceasta organizatie asupra traiului nostru zilnic. Din pacate, confuzia din capul multor candidati, manifestata in raspunsurile produse, nu a putut contribui la obtinerea acestui efect. Asa cum arata lucrurile, pare ca am avea de trimis la Bruxelles niste membri ai corpului diplomatic, si nu de ales niste oameni care vor decide asupra legilor care ne vor afecta viata, in bine sau in rau.
Supusi tirului unor intrebari mai mult sau mai putin semnificative, dar cel mai adesea impersonale, candidatii au sanse minime de a-si pune in lumina conceptiile si proiectele politice – in masura in care le au. Formatul cel mai frecvent (succesiune de dialoguri intre moderator si fiecare candidat) nu lasa loc dezbaterii reale – certei.
Or, mijlocul principal de actiune al unui politician (cu atat mai mult al unui parlamentar) este polemica. Teama de conflict (fie si de idei) genereaza spectacole plate.
Surprinzator, o tema europeana de actualitate, cu impact direct asupra celor mai multi dintre noi – situatia emigrantilor romani din Italia si, in general, din tarile europene –, a aparut cu totul accidental in emisiunile dedicate campaniei electorale. Nu stiu care ar putea fi explicatia, cert este ca s-a ratat o buna ocazie de a aduce alegerile europarlamentare la o cota de interes decenta.
Avem toate motivele sa credem ca, in urmatoarele doua saptamani, campania pentru Parlamentul Europei va fi si mai puternic bruiata de temele interne (votul uninominal, bugetul), astfel incat o buna sansa de a ajuta publicul romanesc sa inteleaga mai multe despre organizatia europeana din care face parte va fi ratata.
