„Poveștile din comunism sunt comice, te amuză. Eu însămi am trăit întâmplări care acum mă amuză. Comunismul a inventat o nouă categorie estetică, comicul sinistru. Asta nu înseamnă că nu au existat închisorile sinistre, cu adevărat. Dar chiar și în pușcărie au fost oameni care au găsit resurse de a crea scene comice”, a declarat Andrei Pleșu, în prima seară a Festivalului Internațional de Literatură de la Timișoara (FILTM), după ce a ascultat-o pe Ioana Pârvulescu citind trei povestiri din viitoarea sa carte “Și eu am trăit în comunism”.
Cea de-a patra ediție a FILTM a debutat pe 21 noiembrie, cu dezbaterea pe tema “Nevroze, dileme, utopii”, moderată de Mircea Mihăieș și la care au participat pe lângă cei doi invitați menționați mai sus scriitorii György Dalos, unul dintre fondatorii mișcării anticomuniste din Ungaria, și Radka Denemarková, autorul ceh care trăiește exclusiv din scris.
“Festivalul Internațional de Literatură Timișoara a fost creat ca să așeze față în față cititorii și scriitorii și să demonstreze că literatura de calitate este o punte directă și solidă între unii și ceilalți”, a explicat Robert Șerban, președintele FILTM, în broșura-program a evenimentului, rațiunile din spatele unei astfel de manifestări. Pentru a se realiza această legătură au fost invitați în Banat, pentru trei zile, 14 scriitori din România, Ungaria, Israel, Ucraina, Slovenia și Bosnia.
Lumea nu se schimbă atât de ușor
Interacțiunea cu autorii nu a fost una formală, de la distanță, pentru că prozatorii și poeții au venit în fața elevilor din liceele din Timișoara. “Pe când eram copil, mi-ar fi plăcut enorm să mă întâlnesc și să stau față în față cu personajele din poveștile pe care le citeam. Mi-am dat, însă, seama că șansele ca Robin Hood să mă învețe cum să trag mai precis cu arcul, iar Tarzan, cum să mă cațăr iute prin pomi sunt foarte aproape de zero”, a argumentat poetul Robert Șerban unul dintre motivele pentru care organizatorii au optat pentru aceste întrevederi cu adolescenții.
Iar aceștia au fost prezenți în număr mare la întâlniri, fascinați, mare parte dintre ei, să cunoască în carne și oase un scriitor, o specie despre care până atunci au fost învățați că apar mai ales în manuale și sunt, prin urmare, de neatins.
Cu același scop, ca publicul să adulmece și să se îndrăgostească de lectură, organizatorii FILTM au decis ca prozatorii și poeții să citească chiar ei din ceea ce au scris. Serile a doua și a treia din festival au fost dedicate unor astfel de momente. Pe 22 octombrie, a fost rândul prozei.
Ucraineanca Marjana Gaponenko, care locuiește acum la Viena, israelianul Meir Shalev, un povestaș comparat de critică cu Gabriel Garcia Marquez, Cristian Teodorescu și Ioan T. Morar au citit din romanele lor, în Sala Barocă a Muzeului de Artă din Timișoara, unde au avut loc toate evenimentele de seară din festival.
“Înainte să se nască Daniel și înainte să fie cumpărată Haghit, pe vremea când Eliezer Lieberson era încă burlac, avea o vacă de Damas mare, slabă, cu gâtul lung și coarne lungi. Relațiile care s-au dezvoltat între deschizătorul de drumuri și vită amuzau tot satul. Ea dădea puțin lapte, dar mâna de două ori mai mult decât orice altă vacă și ura lui Lieberson față de ea era ceva ieșit din comun în gospodării”, a citit, în ebraică, Meir Shalev din volumul “Roman rusesc”, tradus anul acesta în limba română.
Festivalul s-a încheiat pe 23 octombrie cu poezie, citită de Lidjia Dimkovska, Adisa Basic, Miruna Vlada, Bogdan Alexandru Stănescu și Petru Ilieșiu. “Lumea nu se schimbă atât de ușor, dar dacă poemele noastre ating un om, un suflet și în sufletul acestui om, atingem binele lui, atunci am schimbat ceva”, a explicat poeta macedoneancă Lidija Dimkovska.
Dezechilibrul de pe piața de carte
Pe lângă aceste întâlniri cu scriitorii, FILTM a pregătit și conferințe pe teme de actualitate și de supraviețuire a literaturii românești. Prima conferință a avut loc în avampremiera festivalului și s-a desfășurat cu sala arhiplină. Motivul: a conferențiat Andrei Pleșu. Traducători, scriitori și agenți literari au discutat în a doua zi de festival despre “traducerile literare și piața de carte din România”. Pe 23 octombrie, specialistul în comunicare Oana Romocea, care a lucrat timp de nouă ani pentru Oxford Library, cea mai mare bibliotecă universitară din Marea Britanie, alături de reprezentanții celor mai importante portaluri online specializate pe literatură, Bookblog, Bookaholic și Semne bune, au discutat, evident, despre “comunicarea și PR-ul de carte”.
“Noi avem o problemă mare legată de dezechilibrul dintre numărul de titluri care apar pe piața de carte din România și numărul de cititori. Dar pentru a schimba această balanță, editurile, singure, nu au deocamdată forța financiară, trebuie făcută o campanie națională, cu Ministerul Educației, cu Ministerul Culturii”, a explicat Oana Boca, manager general Headsome Communication, unul dintre organizatorii FLTM.
Până atunci, „viața de scriitor full-time este foarte grea. Visez uneori să fiu angajată, ca să apuc să mă odihnesc“, a dezvăluit scriitoarea ceha Radka Denemarkova, unul dintre puținii scriitori profesioniști din Europa Centrală și de Est. Dar nici în Orientul Mijlociu nu e mai ușor să fii scriitor, doar că acolo cauza nu e piața de carte și conflictele permanente, ci lupta cu imaginația. “E dificil să fii scriitor la Ierusalim, deoarece aici orice poveste vei inventa, orașul a trăit-o deja”, a precizat Meir Shalev. Sau, cum o spune chiar el în Roman rusesc, “nimeni nu s-a născut în Ereț-Israel. O parte au picat aici din cer și o parte au răsărit din pământ. […] Nicicând n-ai să izbutești să arunci aici o piatră fără să nimerești într-un loc sfânt sau într-un nebun”.
