Petre Mihai Bacanu si societatea editoare a ziarului "Romania Libera" au castigat, la CEDO, procesul impotriva statului roman, in urma pierderii in tara a procesului pentru calomnie intentat de Nicolae Vacaroiu ca urmare a unor articole despre infiintarea BID.
Curtea a decis ca s-a incalcat dreptul la un proces echitabil si dreptul la libertatea de expresie. Curtea a hotarat, astfel, ca Petre Mihai Bacanu si Societatea "R" SA, care editeaza "Romania Libera", se primeasca daune de 8.150 de euro.
CEDO arata ca, pe 24 mai 1999, Nicolae Vacaraoiu, vicepresedintele PSD, fost premier si vicepresedinte al Senatului, si apoi presedinte, a semnat un contract cu Sorin Ovidiu Vantu in legatura cu un plan de a deschide o banca, Banca de Investitii si Dezvoltare (BID). Contractul stipula o remuneratie "ex gratia" de 10.800.000.000 lei vechi pentru Nicolae Vacaroiu, echivalentul a 657.000 de euro.
Pe 31 ianuarie 2000, BNR a autorizat formarea BID, iar Nicolae Vacaroiu a fost desemnat seful Consiliului de Administratie.
Surse din presa au sugerat, arata CEDO, ca noua banca are un capital format din banii investiti intr-un fond care a falimentat in mai 2000, respectiv FNI.
Dupa publicarea in "Romania Libera" a unor articole, mai multe procese au fost deschise de Vacaroiu impotriva lui Bacanu pentru calomnie.
Vacaroiu a facut apoi apel la o decizie de achitare a instantei in 2003 pentru Bacanu. Prin sentinta finala, insa, din 10 septembrie 2003, instanta l-a obligat pe Bacanu la plata a 5 milioane de lei vechi. Acesta a mai fost obligat la pagube civile, impreuna su societatea "R", in suma de 50 de milioane.
Curtea a notat, insa, ca Petre Mihai Bacanu si societatea "R" au jucat rolul de "caini de paza" pe care il are presa intr-o societate democratica.
CEDO a ajuns la concluzia ca acuzatiile de coruptie impotriva senatorului Vacaroiuu au avut la baza fapte, mai ales cele referitoare la rolul pe care acesta l-a jucat la infiintarea bancii. Potrivit Curtii, acuzatiile care i-au fost aduse se inscriu in principiul libertatii presei.
CEDO a mai stabilit ca hotararile instantei impotriva solicitantilor au fost disproportionate in scopul legitim urmarit si ca autoritatile din Romania nu au gasit motive relevante ca sa le explice.
