Era imposibil sa se lanseze un nou partid si promotorii ideii sa nu curteze Timisoara. Theodor Stolojan si-a facut, in acest sens, datoria cu prisosinta. Daca a fost bine primit in oras pe cand era liderul liberalilor si candidatul Aliantei “Dreptate si Adevar” la presedintia Romaniei, el nu se putea astepta decat la o intrevedere calduroasa in virtutea faptului ca n-a intervenit nimic care sa-l minimalizeze in ochii banatenilor.
Filiala locala a PNL anunta ca va “monitoriza atent” participarea la intalnirea cu “Stolo”, ca sa stie cine intra pe “lista neagra” a liberalilor. Si? Traditia locului spune ca liberalii n-au cum sa fie altfel decat indisciplinati. Nu e un partid de mase, in care toti sa actioneze strans uniti in jurul liderului.
In permanenta la Timisoara au existat mai multe formatiuni libe-rale. Chiar si dupa marea unificare liberala cei cu potential disident si-au pastrat un sediu de club ca sa se intalneasca departe de ochii indiscreti ai sefilor si sa puna la cale pozitii proprii. Plecati in petit, liderii viitorului Partid Liberal-Democrat cauta activisti capabili sa stranga semnaturi, sa organizeze filiale, sa faca fata unei eventuale campanii electorale. Prematur, as spune, tinand cont de invatamintele scrutinurilor de pana acum.
De pilda, Partidul Socialist al Muncii n-a reusit sa se prezinte la alegerile locale din 1992, ci abia la cele generale, pentru ca nu finalizase procedura de inregistrare. 250.000 de semnaturi din trei sferturi din judetele tarii nu se strang peste noapte, iar Legea partidelor nu face derogari pentru nimeni. Consilierii locali si jude-teni, primarii, viceprimarii sunt “legati de glie”. Pana in august puteau sa-si declare alta apartenenta politica decat cea avuta la alegeri. Acum disidenta i-ar costa postul.
Destui dintre simpatizantii ba-nateni ai lui Stolojan regreta ca le-gea ii tine legati de Tariceanu. Regreta, dar stau pe loc. Mai ales ca eventualele alegeri anticipate generale nu le pot oferi mare lucru. Or mai toate partidele au pus la bataie tot ce aveau mai bun ca resurse umane la alegerile locale si generale din 2004. Clasa politica noua, in afara par-tidelor actuale nu a aparut. Nu in Banat, nu in tara.
Suporterii regulilor clare in politica au satisfactia ca migratiilor li s-a pus capat si frustrarea ca formulele noi sunt aproape imposibil de testat. Asta nu inseamna ca discursul public nu este viu si ca fanteziei i s-a pus calus.
