„Nici o frunza nu misca in tara asta daca nu o misc eu insumi, sa fie clar”, declara intr-o zi generalul Augusto Pinochet, fostul dictator chilian care a condus unul dintre regimurile militare cele mai represive din America Latina, laudandu-se cum controleaza totul, pana la frunzele arborilor, in timpul indelungatei sale dictaturi cat a dominat scena politica din Chile, de la lovitura de stat din 11 septembrie 1973 pana in 1990.
Este imaginea clasica a dictatorului detestat de unii pentru regimul represiv, iubit de altii pentru cruciada anticomunista. In timp ce avocatii lui se straduiau sa faca fata proceselor intentate de rudele victimelor regimului sau, admiratorii fostului dictator il laudau, apreciind ca a salvat tara de marxism, aducand-o pe calea spre prosperitate economica. In final, admiratorii si-au pierdut increderea dupa ce in 2004 s-a aflat ca Pinochet avea milioane de dolari prin conturi secrete in banci din strainatate.
Generalul Pinochet a preluat puterea in Chile printr-o lovitura de stat sangeroasa, comandantul-sef al armatei inlaturandu-l din functie pe presedintele socialist ales la acea vreme, Salvador Allende. Somat sa se predea, acesta a preferat sa se sinucida iar hunta militara vorbea de „extirparea cancerului marxist”.
Pinochet a beneficiat de sustinerea Statelor Unite, scriu AFP si Reuters, precizand ca lovitura de stat a fost facilitata de operatiunile CIA, desfasurate inca din 1970. Temandu-se ca sovieticii vor profita de pe urma alegerii unui guvern socialist in Chile pentru a instaura un regim comunist in America de Sud, Washingtonul a actionat pentru inlocuirea lui Allende cu un om politic de dreapta. Asa a aparut in scena Augusto Pinochet.
Ajuns insa la putere, generalul a luat masuri de instaurare a represiunii pe plan politic si regional, partizanii lui Allende si simpatizantii stangii cazand victime „escadroanelor mortii”. In timpul regimului sau, peste 3.000 de persoane au fost ucise din motive politice, 1.000 sunt date disparute si alte mii au fost arestate, torturate sau constranse sa plece in exil. Circa 200.000 au fugit din tara, dupa ce serviciile secrete ale lui Pinochet au lansat operatiunea Condor, un efort coordonat al dictatorilor latino-americani de lichidare a opozantilor de stanga.
In octombrie 1998, dictatorul pierde un referendum si este constrans sa organizeze alegeri, castigate de Patricio Aylwin, candidatul coalitiei de centru-stanga. Transmite puterea in 1990, dar ramane comandant-sef al armatei inca opt ani, dupa care devine senator pe viata, beneficiind de imunitate. In cursul aceluiasi an, 1998, judecatorul spaniol Baltasar Garzon a emis un mandat de extradare pe numele lui Pinochet pentru a putea fi judecat pentru crime impotriva umanitatii. Politia britanica l-a arestat intr-o clinica din Londra, dar dupa 16 luni de arest la domiciliu este eliberat din motive de sanatate. A revenit in Chile in 2001 si s-a confruntat cu o avalansa de procese, dar nu a fost condamnat.
