Sondajul de opinie realizat la initiativa alesilor locali din Timisoara ar trebui sa puna pe ganduri elita politica locala. Pe cine stim? Ce nume sunt (re)cunoscute in spatiul banatean? Daca nu avem sub ochi lista, care ar fi politicienii de referinta pe care sa-i nominalizam din memorie?
Nu e de mirare ca toata suflarea il stie pe Gheorghe Ciuhandu. Aflat la al treilea mandat de primar, bun-rau, cum il apreciaza timisorenii in functie de perceptiile lor, el n-are cum sa iasa din memorie asa usor (chiar daca lumea ii mai greseste numele si adauga un "r" in nume, incapatanandu-se sa-l boteze "Ciuhandru"). Decat ca notorietatea se datoreaza pozitiei din administratie si mai putin functiei politice.
La mare distanta in clasamentul politicienilor se situeaza prefectul in functie, Ovidiu Draganescu. Presa scrie frecvent si despre primar, si despre prefect.Acum la prefect pozitia politica nici nu mai conteaza, de vreme ce legea l-a obligat sa renunte la presedintia partidului, daca a optat pentru administratie. Ca atare, eventualele sale bile albe sau negre nu se mai contabilizeaza si la PNL, spre deosebire de situatia lui Ciuhandu, care aduce taranistilor mai multe voturi decat daca PNTCD-ul ar prezenta liste fara numele sau.
Cine mai e cunoscut? Parlamentarii – foarte putin. Aflati in teritoriu doar la sfarsit de saptamana, cei care sunt din Timis, caci ceilalti vin doar ocazional, parlamentarii dau cateva audiente, fac cate o conferinta de presa si… se pun pe drum. Organizatiile locale ale partidelor au nevoie sa-i vada mai mult prin judet, caci voturile nu se iau doar in municipiu.
In cei doi ani si un pic de la alegeri incoace senatorii sau deputatii judetului nu se pot lauda cu mare lucru. Galceava nationala estompeaza mesajele lor despre ceea ce fac in Parlament in beneficiul zonei pe care o reprezinta.
Pe cine mai cunoastem? Pe Laszlo Tokes, dar nu de acum, ci din 1989, cand numele sau a dobandit notorietate internationala. In 1989 erau destui care il credeau catolic sau ii grafiau numele romaneste "Tioches". Dar stiau ca de la apararea lui a inceput miscarea anticeausista.
Tokes a plecat din Timisoara din 1990, revenind o data-de doua ori pe an in fosta sa parohie reformata, pentru a aniversa Revolutia si pentru a celebra spiritul ecumenic. Acum revine doar simbolic, ca membru in UDMR Timis si numai pentru a pleca din nou, de aceasta data spre Bruxelles, spera el.
Pana la urma, cu toate scaderile lui, sondajul de opinie de la Timisoara arata ca politicienii locali nu sunt prea cunoscuti, iar asta ar trebui sa-i ingrijoreze sincer, mai ales in eventualitatea in care la viitoarele alegeri ar trebui sa candideze in nume propriu si nu pe liste de partid.
